Scientia

Fiecare cultură are lista ei general acceptată de cuvinte tabu şi indiferent de câte ori sunt repetate, ele păstrează încă abilitatea de a ne influenţa emoţional ori de a ne şoca. Scanează un creier uman, înjură-l şi vei vedea cum centrii săi emoţionali o iau razna.

Cercetări recente au arătat că impactul emoţional generat de înjurătură poate avea un efect analgezic şi există alte dovezi care demonstrează că înjurăturile lansate strategic pot face ca un discurs să devină memorabil. Dar nu totul este pozitiv. Un nou studiu sugerează că înjurăturile ascund şi o parte întunecată.

Megan Robbins şi echipa ei au înregistrat fragmente de discuţie ale unor femei de vârstă mijlocie suferind de artrită reumatoidă şi de cancer mamar şi au descoperit că cele care înjurau mai mult în compania altor persoane, experimentau de asemenea depresii profunde şi o senzaţie de pierdere a sprijinului social.

Eşantioanele au fost mici (13 femei cu artrită reumatoidă şi 21 de femei suferind de cancer mamar), dar tehnologia a fost precisă. Femeile purtau „un dispozitiv activat electronic” ce înregistra sunetele ambientale, inclusiv vorbirea. O lavalieră înregistra 50 de secunde la fiecare 18 minute timp de două săptămâni pentru pacientele cu artrită şi 50 de secunde la fiecare 9 minute de-a lungul unei săptămâni pentru pacientele suferind de cancer mamar.

La două luni sau la patru luni de la data iniţială femeile au repetat evaluările depresiei şi ale senzaţiei de sprijin social – cel din urmă fiind măsurat prin aprobarea lor în faţa unor afirmaţii că ”primesc simpatie şi înţelegere din partea cuiva”. Descoperirea cheie este aceea că ratele mai mari de înjurături în compania altcuiva, dar nu şi înjuratul în singurătate, erau asociate cu o creştere a simptomelor depresiei şi o scădere a percepţiei asupra sprijinului social primit. Mai mult, analiza statistică sugera că efectul înjuratului asupra depresiei era mediat de sprijinul social pierdut.

„Acesta este unul din primele studii care oferă dovezi asupra felului în care înjuratul este implicat în procese de adaptare,” au concluzionat cercetătorii. „El evidenţiază un potenţial dezavantaj al înjuratului – acela că poate compromite adaptarea psihologică, posibil prin respingerea sprijinului emoţional”.

Studiul are limitările sale, aşa cum au recunoscut şi cercetătorii. De exemplu, metodologia nu permite ca o direcţie cauzală alternativă să fie exclusă. Poate că sprijinul redus sau depresia ce tinde să se agraveze au determinat unele femei să înjure mai mult. În acest sens, este păcat că cercetătorii nu au avut posibilitatea de a căuta schimbări în nivelurile de înjurat. O altă limitare importantă este eşantionul – poate că înjuratul la femeile de vârstă mijlocie are un efect advers asupra sprijinului social primit din cauza normelor sociale, care dictează că femeile, în special cele de o anumită vârstă, n-ar trebui să înjure. Acelaşi studiu efectuat pe bărbaţi tineri ar fi putut produce un rezultat diferit. „Înjuratul ar putea chiar să aibă o funcţie de apropiere printre bărbaţi sau oameni mai tineri şi în contexte diferite”, au spus cercetătorii.

Textul reprezintă traducerea articolului The dark side of swearing - it may deter emotional support from others, publicat de bps-research-digest.blogspot.com, cu acordul editorului.
Traducerea: Ana Cristina Dumitrache