Scientia

Testele de personalitate sunt un instrument eficient de recrutare. Cei care obţin scoruri mai mari la conştiinciozitate şi mai mici la nervozitate tind să se descurce mai bine la slujbă. O slăbiciune majoră a testelor: tendinţa oamenilor de a răspunde nesincer.

Un studiu recent arată că o metodă populară de a-i depista pe cei care încearcă să trişeze la diverse teste de personalitate este probabil ineficientă.

Această metodă, care a câştigat teren în literatura de cercetare, constă în a te concentra asupra timpului de răspuns al candidaţilor. Cei sinceri obţin un profil de răspuns de forma unui U întors, fiind rapizi când sunt categoric de acord cu afirmaţiile sau clar împotriva lor (acestea fiind prezente sub forma unor afirmaţii despre sine, cum ar fi „Acord atenţie detaliilor”) şi mai lenţi când au ceva dubii. Se crede că aceasta reflectă un proces prin care candidaţii se raportează la imaginea despre sine şi răspund cu mai mare uşurinţă atunci când afirmaţiile sunt clar în conformitate sau în contradicţie cu această imagine.

Cel puţin două teorii prezic faptul că trişorii nu vor obţine această forma de U întors şi că timpul de răspuns oferă astfel o cale de a-i demasca pe cei care trişează. Una din teorii susţine că trişorii se orientează în funcţie de imaginea lor despre sine, exagerând apoi adevărul în cazul răspunsurilor la afirmaţii cheie. Aceasta are efectul de a mări timpul de răspuns pentru răspunsurile sigure, turtind profilul timpului de răspuns cu forma de U întors obţinut de către respondenţii sinceri. O altă teorie spune că trişorii nu se raportează deloc la imaginea lor despre propria persoană – ei pur şi simplu evaluează dezirabilitatea socială a fiecărui punct şi exagerează răspunsurile acolo unde este necesar. Aceasta este, din punct de vedere cognitiv, o sarcină mai simplă decât raportarea la imaginea despre sine şi, din nou, se prezice că forma de U întors a profilului timpului de răspuns va fi turtită.

Pentru a testa aceste predicţii, Mindy Shoss şi Michael Strube au pus 60 de studenţi (dintre care 38 de femei) să completeze un test de personalitate (Inventarul de Personalitate NEO Revizuit) de trei ori: o dată sincer, o dată pentru a crea o impresie generală bună şi, în cele din urmă, fie pentru a crea o bună impresie pentru un post de relaţii cu publicul, fie pentru un post de contabil.

Descoperirea cheie este că participanţii au obţinut profilul timpului de răspuns de forma unui U întors independent de faptul că au răspuns sincer sau nu. Timpul de răspuns a fost mai mic per total în condiţiile măsluirii răspunsurilor, iar forma de U întors era chiar accentuată în contextul măsluirii răspunsurilor la testul pentru postul de relaţii cu publicul. Shoss şi Strube au spus că aceste rezultate sunt în concordanţă cu ideea că trişorii creează şi se referă la o schemă de personalitate idealizată din mintea lor când completează un test de personalitate şi astfel răspunsurile lor generează un profil similar cu cel al unui candidat sincer. Forma accentuată de U întors în condiţiile postului de PR derivă din faptul că schema de personalitate pentru un astfel de post are o componentă caricaturală, astfel încât oferirea unor răspunsuri sigure foarte rapid la anumite întrebări e chiar mai simplu de realizat decât de obicei.

Intrând în detalii, cercetătorii au descoperit că atunci când se străduiesc să lase o impresie bună, participanţii obţin scoruri mai mari la sociabilitate, caracter agreabil, sinceritate şi conştiinciozitate şi mai mici la nervozitate. Forma de U întors a profilului timpului de răspuns a fost mai pronunţată pentru caracterul agreabil şi conştiinciozitate în condiţii false decât pentru răspunsurile sincere.

„Acest studiu aruncă o umbră de îndoială asupra validităţii metodei timpului de răspuns în detectarea trişorilor în general”, au spus cercetătorii. „... se pare că cercetătorii şi liber-profesioniştii interesaţi de detectarea şi diminuarea numărului de escrocherii ar face bine să se concentreze asupra altor strategii”.

O altă abordare prin care se poate reduce gradul de falsificare a răspunsurilor la teste este obligarea candidaţilor să aleagă între perechi de afirmaţii la fel de măgulitoare despre ei înşişi, aşa cum a fost prezentat într-un articol anterior pe blogul BPS Research Digest. Un alt studiu recent a arătat că multe tehnici de recrutare ar putea mai degrabă să testeze abilitatea candidaţilor de a discerne ceea ce li se cere, decât alte abilităţi mai specifice, aşa cum a detaliat un articol recent din BPS Occupational Digest.

Textul reprezintă traducerea articolului How not to spot personality test fakers, publicat de bps-research-digest.blogspot.com.
Traducerea: Ana Cristina Dumitrache