Scientia

În cadrul acestei cercetări întreprinse în Laboratorul de psihologie experimentală  „Gh. Zapan”, am studiat efectele zgomotelor din traficul rutier asupra procesării vizuale a stimulilor în câmpul vizual central şi periferic. Iată ce a rezultat...

Experimentul
La acest studiu au participat 64 de studenţi din cadrul Facultăţii de Psihologie şi Ştiinţele Educaţiei, cu vârste cuprinse între 19 şi 28 de ani, aparţinând ambelor sexe.

Participanţii au fost expuşi la o şedinţă audio în timp ce efectuau probele de apreciere a distanţelor şi vitezelor şi de percepţie periferică. Nivelul zgomotelor ambientale a fost măsurat pentru a descrie mediul sonic existent şi pentru a identifica sursele majore de zgomot din zonă. Au fost înregistraţi astfel factori sonici perturbanţi ai mediului, precum claxoane, sirene, limbaj colocvial şi alte zgomote din trafic.

Rezultatele
Cercetarea a demonstrat că zgomotul înregistrat în traficul din Bucureşti influenţează negativ viteza de reacţie la stimulii vizuali periferici şi, de asemenea, aprecierea vitezei şi distanţei în câmpul vizual central. Astfel, subiecţii care au aparţinut grupului experimental au înregistrat performanţe scăzute în aprecierea vitezei şi distanţelor câmpului vizual central, iar capacitatea de a percepe şi a procesa informaţii vizuale periferice a fost şi ea mai scăzută decât în cazul subiecţilor care au aparţinut grupului de control.

În prezent, odată cu dezvoltarea industriei automobilistice şi a necesităţii de a ne deplasa rapid,  zgomotele produse de automobile reprezintă o sursă importantă de poluare, datorată vibraţiilor în valuri înregistrate de pietoni şi ceilalţi participanţi la trafic.

Poluarea fonică în mediul urban explică riscul ridicat la boli şi accidente rutiere. Disconfortul fonic este o construcţie formată din componente de atitudine şi psihologice ce acţionează împreună cu o sensibilitate fiziologică la zgomote. Cunoscându-se faptul că adaptarea motorie e retino-topică, comportamentul, reactivitatea emoţională şi cea motrică pot fi influenţate de stimulii perturbatori auditivi din traficul rutier.

Concluzie
Studiul de faţă evidenţiază necesitatea implementării normelor UE de sănătate în mediul urban, precum şi a normelor care reglementează zgomotele produse de claxonat, alarme şi alte zgomote, ca fiind nocive.

Articol preluat, cu acordul editorului, de pe site-ul Revistei Online a Universităţii Bucureşti.