Scientia

Multitudinea problemelor cu care s-a confruntat omul în decursul evoluţiei a dus la specializarea formelor imaginaţiei. În funcţie de mecanismele interne prin care se realizează, imaginaţia se structurează la nivelul oniric, la cel al reveriei şi la cel intenţional.

La nivel oniric imaginaţia se concretizează în vise, la nivelul reveriei vorbim despre visul diurn şi la nivelul intenţional se concretizează sub forma imaginaţiei reproductive, imaginaţiei creatoare şi a visului de perspectivă. Imaginaţia nu are ca specific o reproducere a realităţii, ci de a adăuga ceva nou acesteia. Personalitatea subiectului este puternic implicată, iar produsele sale sunt cu atât mai valoroase cu cât sunt mai diferite de ceea ce există deja, deci cu cât sunt mai originale.

Imaginaţie

Visul
Visul din timpul somnului este definit de Norbert Sillamy drept ”suită de imagini şi de fenomene psihice care survin în timpul somnului”. Visul durează de la 10 la 15 minute şi constituie circa un sfert din timpul somnului. Întâmplările din vis constituie o aventură la care participăm intens afectiv. În vis nu sunt respectate principiile gândirii logice (pot să fiu simultan în două locuri, pot visa un câine care se dovedeşte a fi duşmanul meu, X), visul producându-se în sfera inconştientului.

În legătură cu interpretarea viselor, s-au conturat trei poziţii: unii consideră că visul constituie o modalitate de comunicare cu divinitatea, alţii consideră că visul este rezultatul unei inhibiţii mai profunde a sferei motricităţii, faţă de cea senzorio-motorie, iar ultimii susţin că visul poate avea diferite semnificaţii, el fiind rezultatul unei întregi stări de spirit a celui care doarme.

Reveria
Reveria este definită de Norvert Sillamy drept stare de detaşare faţă de realitate, intermediară între gândirea în starea de veghe şi vis. Popular, ea este numită visare cu ochii deschişi, caz în care individul se lasă antrenat într-un flux de imagini şi de idei care merg în direcţia dorinţelor şi a aşteptărilor, sustrăgându-se gândirii logice.

Nivelul intenţional
Imaginaţia reproductivă presupune obţinerea unor imagini noi care au ca şi corespondent în experienţa anterioară (exemple: reconstituirea modului în care oamenii trăiau în comuna primitivă, reconstituirea modului în care se produce ploaia, citirea unui roman şi reprezentarea personajelor etc)

Imaginaţia creatoare presupune elaborarea de reprezentări şi de idei noi pe baza combinării şi recombinării experientei anterioare, idei care nu au corespondent în experienţa anterioară. Între imaginaţia reproductivă şi cea creatoare nu există o graniţă rigidă.

Visul de perspectivă presupune proiectarea mentală a drumului propriu de dezvoltare conform disponibilităţilor personale şi cerinţelor societăţii. O astfel de proiectare poate avea funcţii de motivare importante, mai ales în ceea ce priveşte acţiunile de autoinformare şi autoeducare.

Articol scris folosind informaţii din diverse manuale de psihologie.