Cine ascultă muzică veselă este mai creativ. Acesta este rezultatul unui studiu efectuat de către doi cercetători care au supus un grup de persoane la mai multe teste pe diverse teme muzicale. Asupra logicii însă muzica nu are aceeaşi influenţă pozitivă.

Mulţi dintre noi avem obiceiul de a asculta muzica în multe momente ale zilei: de când ne sculăm, cu radioul sincronizat pe programul nostru muzical preferat, până  seara târziu când, poate tot pe ritmul muzicii, ne pregătim de culcare. Mulţi dintre noi devin chiar cântăreţi şi cântăreţe sub duş, la volan sau în bucătărie.

Muzica însoţeşte omul din cele mai vechi timpuri şi ne ajută de multe ori să depăşim tristeţea sau să ne exprimăm sentimentele faţă de persoana iubită.

Iată însă că muzica are şi alte calităţi: ne face să devenim mai creativi!

Acesta este rezultatul unui studiu efectuat de către cercetătorii Simone Ritter, de la Universitatea Radbound din Olanda şi Sam Ferguson de la o universitate din Sidney. Cei doi cercetători au efectuat un studiu ştiinţific asupra influenţei pe care o are muzica asupra creativităţii şi a logicii, rezultatele căruia au publicate recent în revista PLOS One.

Muzica are o influenţă pozitivă asupra gândirii creative, însă doar muzică veselă. Cea tristă, melancolică sau tăcerea nu influenţează gândirea pozitivă.

Cei doi cercetători au supus un grup de 155 de persoane unor teste în care muzica juca rolul principal. Participanţii la test rezolvau o serie de probleme pe diverse melodii: câteva dintre acestea erau vesele, altele triste, melancolice, iar unele proveneau din filmele de groază. Un grup de participanţi la test nu asculta nici un fel de melodie – rezolvau problemele în linişte.

În cadrul acestor teste se evalua atât gândirea aşa-numită divergentă, cât şi cea convergentă. Gândirea divergentă corespunde rezolvării creative a problemelor, şi constă în găsirea cât mai multor soluţii originale la o unică problemă. Gândirea convergentă este asociată logicii şi constă în găsirea celei mai bune soluţii la o problemă.

Dintre participanţii la test cei care aveau un număr ridicat de idei originale şi creative obţineau un punctaj mare la gândirea divergentă; cei care rezolvau problemele de logică, în cadrul cărora era premiată cea mai bună soluţie, un punctaj mare la gândirea convergentă.

Punctajul obţinut era corelat ulterior cu muzica pe care o ascultau participanţii la test. S-a constatat astfel că cei care ascultau o muzică veselă, precum „Anotimpurile - Primăvara” de Vivaldi, obţineau pentru gândirea divergentă, creativă, un punctaj mai mare cu circa 15 puncte decât cei care nu ascultau niciun fel de muzică. Aceştia din urmă obţineau 75 de puncte. Cercetătorii au concluzionat că cine ascultă muzică veselă, optimistă, are şanse mai mari de a găsi soluţii creative la problemele cu care se confruntă.

Ce se întâmplă cu gândirea logică? Cea care necesită găsirea unei soluţii unice – ce corespunde unei probleme cu unic răspuns. În această situaţie cercetătorii nu au descoperit diferenţe între cei care ascultau muzică sau cei care gândeau în linişte. Se pare deci că gândirea logică nu beneficiază în acelaşi fel de muzică precum gândirea creativă.

Ce fel de probleme au avut de rezolvat participanţii la test?

La gândirea creativă au răspuns la întrebări precum: cum aţi utiliza o cărămidă altfel decât în construcţii? Au fost date răspunsuri, de care cei care ascultau muzică veselă, precum: pentru a sparge un geam sau a o folosi ca depozit de creioane (cărămidă cu găuri). La problemele de logică erau întrebări de genul: găsiţi soluţia de legare a două corzi îndepărtate între ele.

Concluzia a fost cum că atunci când avem nevoie să ne concentrăm pentru găsirea unicii soluţii logice la o problemă, muzica nu ne ajută, în timp ce atunci când avem nevoie de creativitate, de a găsi un număr cât mai mare de posibile soluţii, muzica are un efect pozitiv, făcându-ne mai creativi şi mai plini de imaginaţie.

Credit imagine: hallucination-walker.deviantart.com