Un grup de cercetători americani a reuşit să identifice cu ajutorul rezonanţei magnetice funcţionale existenţa a patru forme diverse de depresie. Obiectivul pentru viitor este cel de a pune la punct noi tehnici şi tehnologii care să permită evaluarea fiecărui pacient în parte, astfel încât se se poată personaliza terapia, atât pentru depresie, cât şi pentru alte tulburări sau boli psihice.


Depresia, una dintre marile probleme ale societăţii moderne, este un termen generic care include multe manifestări de natură psihică, ce pot avea origini foarte diferite. Găsirea modalităţii ideale pentru a trata pacienţii care suferă de depresie nu este deloc uşoară, tocmai datorată acestei mari clase de problematici care se ascund sub denumirea de depresie.

Unul dintre obiectivele cercetătorilor care lucrează în acest domeniu este cel de a găsi metode care să îi ajute să identifice care anume sunt problemele care stau la baza depresiei, atât din punct de vedere al cauzelor care au generat-o, cât şi al mecanismelor ce au loc în creierul celor deprimaţi.  Urmărind identificarea diverselor tipuri de depresie un grup de cercetători de la Weill Cornell Medicine din New York a efectuat un studiu asupra proceselor ce au loc în creierul celor diagnosticaţi ca suferind de depresie.

Cercetătorii au aplicat tehnica rezonanţei magnetice funcţionale pe aproximativ 1000 de persoane deprimate şi au studia legăturile între diversele zone ale creierului, pentru a identifica eventuale  anomalii în conexiunile dintre neuronii din diverse regiuni.

În urma analizei imaginilor obţinute au descoperit că există patru clase de conexiuni anormale în creierele celor afectaţi de depresie. Fiecare dintre acestea are simptome specifice şi necesită un tratament dedicat.

Una dintre tipologiile de conexiuni anormale identificate de cercetători avea de-a face cu regiunile creierului care reglează frica. Conexiuni reduse ale neuronilor din aceste regiuni duc la generarea anxietăţii. Nu toţi cei care suferă însă de depresie sunt anxioşi; acest tip de problemă a fost identificată în două dintre cele patru clase de depresie descoperite de cercetătorii americani, care au publicat rezultatele studiului în revista Nature Medicine.

Cele patru clase de depresie răspund în mod diferit la tratamentele aplicate. Astfel, s-a demonstrat că una dintre tehnicile de obicei aplicate pacienţilor care suferă de depresie gravă, stimularea magnetică transcranică, nu are rezultate pozitive pentru anumite tipologii de depresie.

Această tehnică de stimulare magnetică foloseşte un câmp electromagnetic pentru a modula stimularea unor grupări de neuroni, în anumite cazuri blocând în mod selectiv activitatea acestora. Fiind o tehnică simplă şi lipsită de efecte secundare este aplicată de multe ori în cazurile de depresie mai serioase, însă nu întotdeauna are efectele dorite. Tratamentul durează de obicei cinci săptămâni şi ar fi deci foarte util să se ştie dinainte dacă în urma acestuia pacientul se va simţi mai bine sau, dimpotrivă, nu va avea nici un fel de efect pozitiv. Din acest motiv rezultatul studiului grupului american este foarte important, întrucât permite, pe baza analizei imaginilor obţinute cu rezonanţa magnetică, să se ştie dinainte dacă pacientul poate fi sau nu tratat cu succes cu un câmp magnetic aplicat în zona capului.

Pentru viitorul apropiat grupul american intenţionează să confirme rezultatele obţinute şi să efectueze studii şi mai detaliate. În plus intenţionează să extindă studiul şi asupra altor probleme psihice, inclusiv în cazul celor care au dependenţă de droguri. Obiectivul final este de a realiza o psihologie de precizie – care să permită medicilor să trateze pacienţii în mod specific, în funcţie de problema pe care o au.

Conexiunile dintre diferitele regiuni ale creierului, modul în care acestea răspund diverşilor stimuli, sunt specifice fiecărui individ. Din această cauză tratarea depresiei cu aceeaşi metodă indiferent de pacient nu este cea mai bună soluţie, întrucât, aşa cum au demonstrat cercetătorii americani, tratamentul poate să fie complet inutil, ceea ce poate avea un efect devastator asupra pacienţilor care în loc să se simtă mai bine nu au nici un fel de beneficii, putându-se astfel genera o agravare a situaţiei.


Articol scris de Cătălina Oana Curceanu, prim cercetător în domeniul fizicii particulelor elementare şi al fizicii nucleare, Laboratori Nazionali di Frascati, Istituto Nazionale di Fisica Nucleare (Roma, Italia) şi colaborator al Scientia.ro

Write comments...
symbols left.
You are a guest ( Sign Up ? )
or post as a guest
Loading comment... The comment will be refreshed after 00:00.

Be the first to comment.