Scientia
Scientia terras irradiamus
|
|
Ultimele intrebari pe QA
- Se pot fabrica radiatoare pe baza de becuri cu incandescenta, avand in vedere ca degaja caldura?
- Poate un motor diesel sa functioneze cu acetilena?
- Cum se numesc bubitele mici de pe radacinile plantelor?
- Daca media de viata ar fi de 40 de ani,v-ati trai viata diferit fata de cum o faceti acum?
- Ce e mai rau, sa esuezi sau nici macar sa nu incerci?
- Care e lucrul pe care l-ai dorit intotdeauna sa il faci si inca nu l-ai facut?
- Care este cea mai frumoasa amintire a voastra din copilarie?
- Ce ati face cu banii daca ati castiga 6 numere la Loto 6/49?
- Avionul noului preşedinte francez, François Hollande, a fost lovit de un fulger, în drum spre Germania. A existat riscul prăbuşirii?
- Cât de ştiinţifică este guvernarea României? Cum ar fi o guvernare bazată (şi) pe ştiinţă?
- Daca viata e atat de scurta, de ce facem atat de multe lucruri care nu ne plac si nu facem atat de multe lucruri care ne plac?
- La cati Km parcursi se schimba cureaua de distributie?
- Va da guvernul Ponta inapoi banii salariatilor si pensionarilor?
- Credeti ca vom fi primiti in spatiul Schengen?
- Cum se realizeaza un control de audit?
- Ce se intampla cu electronii a 2 elemente cand acestea se combina?
- Ce face practic o substanta acida/bazica/neutra?
- De ce este muşcătura de căpuşă atât de periculoasă?
- Care este antiparticula fotonului?
- Poate exista energie intr-un spatiu dat, in lipsa totala a materiei cunoscute si necunoscute?
- Cum poți măsura picăturile microscopice de apă de pe un geam aburit?
- Ce e energia?
- Ce parere aveti despre textul de la linkul de mai jos?
- Cum poţi, în Windows, să scapi de acel mesaj de confirmare, când vrei să ştergi un fişier?
- Cum credeti ca le-a indus castigatorul de la "Romanii au talent "raspunsurile celor din juriu? (raspunsurile din servieta scoase la final)
- Cum ştie o plantă să crească în sus?
- Exista conturi de economii in Romania care nu se impoziteaza?
- Am un depozit bancar. De ce trebuie sa platesc impozit pentru dobanda obtinuta?
- De ce Statul Român nu cere înapoi sabia lui Stefan cel Mare de la Turcia si tezaurul care l-a confiscat Rusia??
- Care sunt cele mai vechi orase din Europa?
| Participaţi la concursul "Medicina azi"! (06.02-25.05)! Citiţi regulamentul concursului. |
| Ţesutul conjunctiv (5) |
|
|
| Concepte fundamentale din biologie |
| Scris de David Jelescu |
| Vineri, 15 Aprilie 2011 21:00 |
|
Ţesutul conjunctiv dur formează sistemul osos. Ţesutul osos este format din lamele osoase. În ţesutul osos compact, aceste lamele au dispunere concentrică, fiind situate în jurul unor canale care conţin nervi şi vase de sânge. În ţesutul spongios, lamelele se întretaie, lăsând între ele spaţii libere, ceea ce le conferă aspectul spongios. Sistemul osos are un rol foarte important, formând alături de muşchii scheletici sistemul locomotor, cu rol în deplasarea organismului. De asemenea, sistemul osos protejează organele interne. După poziţia lor în organism, oasele pot fi clasificate în oase ale capului, trunchiului şi membrelor. Oasele au dimensiuni şi structuri diferite în funcţie de rolul rol. Cel mai lung os este femurul (osul coapsei) şi cele mai mici sunt scăriţa, ciocanul şi nicovala, aflate în urechea medie. Sistemul osos diferă în funcţie de tipul organismului şi de gradul de evoluţie a acestuia. Ca un exemplu, acesta diferă foarte mult între clasele de vertebrate (peşti, amfibieni, reptile, păsări, mamifere), iar la nevertebrate acest sistem lipseşte.
Ţesutul conjunctiv semidur formează cartilajele. Acest ţesut este de trei tipuri: ţesut cartilaginos fibros, ce conţine numeroase fibre care îi dau o rezistenţă mecanică deosebită, ţesut cartilaginos elastic, care conţine fibre elastice şi ţesut cartilaginos hialin, cu un aspect albicios, translucid. Cartilajele leagă oasele între ele, formând articulaţiile. Celula principală a ţesutul cartilaginos este condrocitul. Substanţa fundamentală este alcătuită dintr-o substanţă organică numită condrina, impregnată cu săruri de calciu.
Ţesutul conjunctiv moale îndeplineşte o mare varietate de funcţii: hrănirea altor ţesuturi, legarea diferitelor părţi ale organelor, protecţie mecanică, producerea elementelor figurate ale sângelui. El este de cinci tipuri: lax, fibros, elastic, adipos şi reticulat. Ţesutul lax conţine fibre, substanţă fundamentală şi celule în proporţii aproximativ egale, având rolul de a însoţi şi hrăni alte ţesuturi. Ţesutul fibros conţine fibre rezistente de colagen, ceea ce îi conferă o deosebită rezistenţă mecanică, formând tendoanele şi învelişurile organelor interne. Ţesutul elastic conţine fibre elastice. Ţesutul adipos conţine celule numite adipocite, care au în citoplasmă rezerve de grăsimi, sub formă de picături. Grăsimile au rolul de a hrăni organismul în lipsa hranei şi de a proteja organismul de frig. Ţesutul reticulat conţine o reţea de fibre de reticulină (o proteină), în ochiurile căreia există celule, care prin numeroase diviziuni formează elementele figurate ale sângelui.
Ţesutul conjunctiv fluid este reprezentat de sânge. Sângele conţine celulele numite globule roşii (eritrocite) şi globule albe (leucocite), iar substanţa fundamentală este reprezentată de plasmă. Globulele roşii vehiculează oxigenul în organism, iar cele albe asigură imunitatea. Pentru mai multe informaţii citiţi şi acest articol.
Spongierii şi celenteratele (6)
|
| Citeşte şi: |
|---|
|
.
|


Ţesutul conjunctiv este ţesutul cu cea mai mare pondere în organismul animalelor. El formează: oasele, cartilajele, sângele şi ţesutul adipos.


Comentarii
RSS pentru acest articol.