Scientia

Atunci când Kent Kiehl îi vizitează pe unii dintre cei mai periculoşi prizonieri din Statele Unite, nu merge doar pentru a vorbi. Acesta doreşte să afle ce este diferit în modul de funcţionare al creierelor prizonierilor. Citiţi aici despre progresele recente privind psihopaţii.

Kent Kiehl a vorbit în cadrul unui interviu cu Samantha Murphy despre ceea ce a constatat în privinţa originilor comportamentului psihopatic şi despre ceea ce ar putea însemna aceste constatări pentru viitorul tratamentului în acest domeniu.

Cum aţi devenit interesat să lucraţi cu criminali psihopaţi?

Am vrut să ştiu cum unii indivizi ajung psihopaţi. Un lucru care m-a motivat a fost acela că am crescut pe aceeaşi stradă cu criminalul în serie Ted Bundy. Am fost mereu fascinat de faptul că o persoană cu o istorie aparent normală - dacă există aşa ceva - poate lua o asemenea traiectorie.

Kent A. Kiehl

Care sunt simptomele pe care le exhibă o persoană care este clasificată drept psihopată?

Lipsa empatiei, a sentimentului de vinovăţie şi a remuşcării; insensibilitate, impulsivitate, promiscuitate, violenţă şi tendinţa patologică spre a minţi. Fiecare dintre aceste trăsături sunt punctate într-un chestionar (Hare Psychopathy Checklist), care este alcătuit pe baza unui interviu şi cunoaşterea istoriei persoanei. Scala merge de la 0 la 40. Prizonierul mediu are un scor de 22. Noi considerăm că un prizonier care are scorul în jurul a 30 de puncte se încadrează pentru a considera că prezintă o dereglare.

Atunci când un prizonier obţine 34 de puncte ori mai mult, acesta este în mod clar în afara normalului. Se poate observa din prezentarea clinică. Sunt complet diferiţi de semenii noştri şi se dovedeşte că şi creierul lor este diferit, atât prin structură, cât şi prin funcţionare.

Ce anume îi face atât de diferiţi pe aceştia?

Am efectuat mai mult de 1500 de scanări ale creierului prizonierilor voluntari, folosind tehnica scanării prin rezonanţă magnetică funcţională (fMRI). În esenţă, am constatat că prizonierii psihopaţi au una sau mai multe trăsături ce ţin de sistemul paralimbic - parte a creierului implicată în procesarea emoţiilor şi autocontrol - care sunt anormale.

Descoperirea că un psihopat are creier diferit de al celor normali nu ar trebui să surprindă pe nimeni. Însă numai acum, cu ajutorul studiilor de folosesc tehnici moderne de scanare a creierului, am reuşit să indicăm în ce constau diferenţele.

De ce folosiţi prizonieri ca subiecţi?

Persoanele psihopate au un impact major asupra sistemului juridic (partea penală a acestuia). Între 15 şi 35% dintre prizonierii din SUA îndeplinesc criteriile pentru a fi catalogaţi drept psihopaţi, în comparaţie cu populaţia din afara închisorilor, unde psihopaţii reprezintă 1%.

De ce este aşa important de studiat psihopaţii?

În cea mai mare parte a SUA, modul în care "tratăm" psihopaţii este prin încarcerare. Punem laolaltă indivizi cu trăsături antisociale şi ghiciţi ce rezultă? Ei devin şi mai antisociali. E un sistem care nu funcţionează. Costul social al infracţionalităţii la nivelul SUA este estimat a fi de 2,3 trilioane  de dolari pe an, iar psihopaţii se crede a fi responsabili pentru  20-40 procente din această sumă. Imaginaţi-vă dacă am putea trata psihopatia. Am salva miliarde de dolari în fiecare an.

Scopul este acela de a folosi descoperirile ştiinţei pentru a înţelege şi trata unele dintre cele mai enigmatice şi complexe dereglări ale personalităţii care sunt asociate cu cele mai oribile crime - şi să reuşim să le prevenim.

Este diferită mintea psihopaţilor? (2)

Textul de mai sus reprezintă traducerea şi adaptarea acestui articol, realizată cu acordul New Scientist. Scientia.ro este singura entitate responsabilă pentru eventuale erori de traducere, Reed Business Information Ltd şi New Scientist neasumându-şi nicio responsabilitate în această privinţă.