Desigur, contează determinarea și concentrarea pe ceea ce numesc ei un punct exterior. Eu unul am ajuns aprox. la această concluzie atunci când fac un lucru la care nu ma pricep prea bine: de exemplu nu știu să merg prea bine pe role. Aproape de fiecare dată când am fost în pericol de a cădea și m-am concentrat mai mult cum să îmi ghidez conștient mișcările am căzut, însă de multe ori când am lăsat echilibrul și alte alea care or fi inconstiente pe acolo (nu pot să spun exact componentele anatomice care fac această treabă așa că mai bine nu mai zic deloc) am scăpat, oarecum ca prin minune, acest fapt fiind posibil oricând, cu condiția să nu fii prea conștient de mișcarea exactă pe care o faci.
După părerea mea, acest mecanism funcționează numai atunci cănd sinapsele necesare s-au dezvoltat, adică ai oarecare habar cum se face treaba pe care trebuie să o faci. Ca exemplu: nu știu cum să înot și nici nu mi-ar reuși din prima oricât de mult m-aș concentra pe vreun punct exterior, poate doar dacă mă concentrez asupra vreunuia care știe să înoate ca să îi spun să mă salveze, prin telepatie.