Razvan,crede-ma ca nu merge cum facea Franklin,nu poti fi "intr-o oarecare masura religios".Crestinismul ortodox de exemplu,e un intreg ansamblu de valori fundamentale,e dual,bazandu-se pe Sfanta Scriptura si pe Sfanta Traditie;nu poate fi interpretat cum vrei tu,caci se considera ca doar cei cu "har divin" au acces la notiunile avansate;in ceea ce priveste marea masa,se considera ca ar trebui intr-o oarecare masura indoctrinati de mici,pentru ca sa fie familiari cu notiunile religioase,sa le inteleaga din perspectiva parintilor lor,nu sa caute sa produca noi interpretari ale textelor biblice de exemplu,caci acestea sunt considerate erezii,si e usor de inteles de ce se prefera aceasta metoda;daca fiecare ar interpreta Biblia dupa bunul plac,sigur ar iesi un haos,caci o carte cu peste o mie de pagini are idei multe desfasurate sub constructii destul de dificil de inteles.Daca luam exemplul stiintei insa,cu cat oamenii de stiinta au mai multe idei,este mai benefic,dar daca nu esti indoctrinat cu anumite principii,idei,legi,adica cu materia respectiva,se considera de asemenea ca nu esti capabil sa o interpretezi.Ceea ce vreau sa spun este ca religia,ca si stiinta pornesc de la substraturi comune,din nevoia de intelegere a fenomenelor aparent inexplicabile din jurul nostru.Au de asemenea un strat comun,adica carti fundamentale din care poti invata;ambele promoveaza valori etice,morale,fundamentale.Newton chiar daca a trait in sec 17,inceputul secolului 18,observatiile lui sunt inca valabile,precum supozitiile lui Pitagora de acum 2500 de ani,daca nu ma insel,sau cu constatari ale filosofilor Socrate,Platon,Aristotel.Stiinta doar cladeste pe marginea ideilor lor fundamentale;in religie este la fel,chiar daca se bazeaza pe carti fundamentale,cunoscatorii in profunzime ale acelor carti,pot scrie altele,in care pot aprofunda ideile religioase,pot veni cu unele noi,adecvate vremurilor in care sunt respectivii contemporani;deci,contrar opiniei publice,stiinta si religia au substrat si strat comune,ambele se bazeaza pe invatarea valorilor respective fundamentale si etice,ambele evolueaza,se adapteaza.Acum,in ceea ce priveste sa spunem adstratul,stiinta pura,dupa nivelul meu de intelegere cel putin,care nu este deocamdata foarte mare,nu poate da un sens vietii,nu poate da un final cert Universului,pentru ca deocamdata multe idei din stiinta par cumva ciudate,daca nu ridicole,precum diversele efecte cuantice observate,sau ipotezele contradictorii ale oamenilor de stiinta;religia,pe de alta parte,are raspuns la intrebarile stiintei referitoare la viata,moarte,sfarsit.Fiecare cult religios are adepti ce-si sustin idei proprii,pe ascuns sau nu,si idei mai mult sau mai putin contradictorii.In concluzia,religia este mai simpla,dar mai completa decat stiinta,iar daca chiar se doreste o evolutie umana,merita luate ambele in considerare,stiinta pentru comfort,satisfacerea curiozitatilor,dezvoltarea gandirii umane,iar religia pentru marea masa care cauta raspunsuri la intrebari fundamentale referitoare la natura umana,neinteresandu-i prea mult daca sunt corecte sau nu;totusi,cele doua pot fi observate,studiate in comun,dar fireste ca nu si aplicate,dat fiind ca deseori au multe idei contradictorii una referitor la cealalta;alegerea nu depinde de potentialul sau de dorinta de cunoastere a omului pe plan general,ci,dupa parerea mea,de capacitatea de a distinge in mod lucid efectele pe care le va putea lua decizia noastra asupra vietii personale si a efectelor ce se vor manifesta asupra colectivului in care traim.