Pînă prin 2000 tensiunea nominală era de 220 V, de aceea toată lumea știe de „doi douăzeci”. Acum, pentru armonizare cu întreaga Europă, tensiunea nominală e de 230 V. (În Regatul Unit era de 240 V, iar acum au și ei 230 V)
Tensiunea reală diferă de la o casă la alta și de la un moment la altul. Rețelele de distribuție trebuie să păstreze tensiunea reală într-o marjă de +/-10% din tensiunea nominală. Asta înseamnă că, la tensiunea nominală de 230 V, tensiunea reală trebuie să fie undeva în intervalul 207–253. Observați că vechea tensiune nominală de 220 V intră în acest interval, deci atunci cînd s-a făcut schimbarea tensiunii nominale de la 220 V la 230 V generatoarele și transformatoarele nu au trebuit ajustate imediat. Ajustările s-au făcut cu ocazia diverselor revizii, de-a lungul cîtorva ani.
La rețelele trifazate, unde tensiunea nominală (dintre două faze) era de 380 V, acum e de 400 V.