Pentru a putea publica, trebuie să vă înregistraţi.
Vf. folderul Spam după înregistrare.
Pune o întrebare

Newsletter


3.6k intrebari

6.8k raspunsuri

15.4k comentarii

2.5k utilizatori

1 plus 4 minusuri
538 vizualizari
Cum trateaza crestinismul notiunea de Moarte in contextul aratat in enunt. Daca Dumnezeu este Atotputernic de ce a trebuit invinsa? De ce se arata ca Dumnezeu a facut un sacrificiu enorm, trimitindu-si propriul fiu sa moara pentru oameni? De ce nu a invins-o singur?
Junior (1.5k puncte) in categoria Religie
0 0
Iti pierzi vremea incercand sa interpretezi ad litteram...
PS: moartea fiind absenta vietii, nu ai cum sa invingi o iluzie, poti doar s-o constientizezi.
0 0
As fi vrut sa dau un raspuns... dar a fost anulat butonul deja, prin alegerea raspunsului perfect (zici tu ;)  )
Ti-am dat un vot negativ... nu pentru scopul intrebarii tale, ci pentru formularea... prosteasca (fara suparare, asa mi s-a parut mie)... Totusi, daca esti interesat, poti citi si raspunsul meu...

Am plecat si eu de la intrebarea: cum poate un Dumnezeu - despre care se spune ca este Iubirea insasi - care se crede (asa afirma chiar El!) ca este un Tata extrem de iubitor etc, etc... sa aiba un singur Fiu si pe Acela, in semn de cea mai mare iubire posibila (WHAT???) il da pe mana unor criminali sa Il ucida in chinurile cele mai ingrozitoare cunoscute la acea vreme?... Mi-am mai spus: aici e ceva in neregula... trebuie sa aflu ce... Si cred ca am aflat...
A mai fost ceva care m-a intrigat: daca noi toti suntem considerati copiii lui Dumnezeu, de ce Isus sa fie mai presus decat noi? Prin ce anume?

Pai... El este mai presus de noi prin faptul ca a fost gasit neprihanit... adica, fara pacat... adica, fara incarcaturile negative aduse de pacat... adica, a devenit Lumina pura dupa moarte... El, in trup uman, a dovedit ca se poate trai astfel incat, la momentul trecerii in lumea cealalta, sa putem ajunge in Imparatia Tatalui.
El s-a autointitulat "Calea, Adevarul si Viata"... Ce-o mai fi si asta? - m-am intrebat. Si am gasit doua "intelesuri": Calea catre Adevarata Viata si Calea Adevarata catre Viata. Pai, asta de aici, nu e viata??? NU, adevarata viata incepe abia dupa ce ne adunam bagajul de informatii aici, pe Pamant... Si, ca sa ajungem Acasa, trebuie sa trecem "numai prin El"... numai prin starea lui de puritate, care se poate obtine prin procesul de sfintire, un proces de curatare energetica destinat sa ne aduca la o stare cat mai apropiata de a Lui. Iar ceea ce nu reusim sa curatam noi, va curata El, actionand ca "o sita". El ne-a fost trimis ca model de iubire (fata de Dumnezeu si oameni), de ascultare a poruncilor Tatalui (din iubire si ascultare a fost in stare sa suporte cele mai ingrozitoare si nemeritate chinuri), de sacrificiu, a fost un exemplu viu de ceea ce ar trebui sa fim in aceasta viata... Pe Dumnezeu nu il afecteaza nicicum daca noi credem sau nu in El... noi suntem cei care avem nevoie de indrumarile date prin Biblie (vorbesc despre ea pentru ca o cunosc mai bine decat alte scrieri) ca sa stim cum trebuie sa traim ca sa ne fie bine... si in aceasta viata, si in cealalata... Atentie, insa: BINE are o anumita valoare, in functie de persoana care il percepe!...
Dumnezeu este Atotputernic si Omniprezent si... toate celelalte... Normal ca, daca vrea, poate face orice doreste... Ideea era sa avem la dispozitie ceva ce mintea noastra poate percepe, poate intelege si accepta... Dumnezeu este ceva cam prea abstract pentru mintea noastra... A INVINS MOARTEA inseamna, de fapt, ca ne-a aratat cum putem ajunge la acea stare de existenta numita Rai, o stare VESNICA (tocmai datorita absentei timpului). Limitare in timp avem doar aici, in stare materiala. Timpul este o caracteristica a miscarii, a transformarii, a trecerii dinspre o stare spre o alta (mai intai, prin nastere; apoi, prin moarte).
Tu chiar credeai ca trebuia sa aiba loc un duel (cu sabii, sulite, scuturi etc) intre Dumnezeu si Moarte? :D
0 0
"Pe Dumnezeu nu il afecteaza nicicum daca noi credem sau nu in El" atunci de ce se agita toti credinciosii si care este rostul propagandei si bisericilor si sacrificiilor inchinate zeilor? Care era rostul inchizitiei, de ce culturile native din america trebuiau distruse cu tot cu zeitati pentru a face loc sclaviei inoculata subtil prin imaginea unui mantuitor alb.
 Fara credinta noastra aceste entitati inceteaza sa mai existe in constiinta noastra. Noi dam viata artificialului exact cum noi dam viata zeilor ce pretind control asupra noastra.
"acea stare de existenta numita Rai" vrei sa zici "iar" adica o repetare a acestui proces prin care trecem, ca un sarpe care isi inghite coada...

5 Raspunsuri

3 plusuri 0 minusuri
 
Cel mai bun raspuns

Faţă de divinitate a cărei existenţă este presupusă Moartea este concret de reală. Conştientizarea evenimentului a construit baza ansamblurilor religioase, cultul morţilor fiind cel mai răspândit: http://profudereligie.blogspot.com/2011/07/moartea-ca-act-cutural.html

Creştinismul nu face opinie separată, având totuşi câteva atribute originale în sincretismele naşterii sale şi în urma evoluţiei istorice.

Configuraţia Morţii. Personificarea acesteia este fundamentată de mai toate religiile. În creştinism, via iudaism, moartea este indisolubil legată de existenţa diavolului, invenţie aparţinând reformei religiei vedice. Monoteismul lui Zoroastru avea nevoie de a justifica existenţa indubitabilă a morţii, atribuind-o adversarului divinităţii bune. Acestă idee a fost preluată de monoteismul ebraic.

Motivaţia Morţii. Această motivaţie este tot de sorginte iudaică, importată de evrei din religiile mesopotamiene. Acolo se inventează păcatul originar, bazat pe manifestările instinctului sexual. Deşi moartea este hotărâtă tot de Dumnezeu, apare ca pedeapsă justificată: http://profudereligie.blogspot.com/2011/10/diavolul.html

Soluţionarea Morţii. Creştinismul vine aici cu un sincretism favorizat de proorocirile iudaice: venirea unui Mesia ce va rezolva problemele declanşate de păcatul primordial. Creştinii consideră că Iisus este acel mesia deşi atributele sale în privinţa morţii sunt importate. Probabil din zona indiană, din budism, unde moartea este înfrântă printr-o specială cale de a atinge nirvana (în creştinism calea este cea conformă cu învăţăturile Noului Testament) şi coroborată cu învierile demiurgice ale zeilor antici sau egipteni. Moartea este plătită prin jertfa pe care Fiul o depune pe cruce, fiind apoi distrusă conform promisiunii, prin învierea celui jertfit, motiv specific cultului indo-european al morţilor şi rezervat aleşilor de religiile egiptene.

Apocalipsa. Moartea este definitiv învinsă, dar numai după o completă destructurare a lumii actuale. Această promisiune creştină va fi îndeplinită doar după ce toată lumea se va alinia cultului creştin. Acest lucru duce la justificarea prozelitismului acerb specific religiilor contemporane, singurele ce au supravieţuit.

De fapt întreaga structurare a imaginii morţii nu este altceva decât o soluţie prin care anumite idei se dovedesc viabile, proces de evoluţie specific memelor găzduite de creierele noastre.

Junior (1.3k puncte)
selectat de
3 plusuri 1 minus
Salut Dragos !

Iti pierzi vremea incercand sa explici rational ritualuri antice ! Si in mod cert n-ai sa convingi niciun credincios de futilitatea credintelor lui, ca d-aia este credincios, pentru ca VREA SA CREADA  ! Fara exceptie, in afara de divinitate, credinciosii mai cred in o groaza de alte gogorite din folclorul rural sau urban !

Ca sa-ti dau si un raspuns - toate religiile speculeaza cea mai mare temere a omului, izvorata din instinctul de conservare - teama de MOARTE, iti transmit ca daca o sa fii cuminte o sa te salveze doamne-doamne, da' nu aici, ca e limpede ca oasele stramosilor zac gramada sub iarba verde de acasa - ci in lumea nevazuta a lui "was once upon a time..." !

In completare, religia crestina a incercat sa umanizeze dumnezeul iudeu dur si implacabil - pentru mai multa priza la public. De aici si povestea cu neprihanita, fiul si tatal, si marmota invelea ciocolata....
Senior (8.7k puncte)
0 0
Personal, ma intereseaza opiniile unui "teoretician" in domeniul religiei legat de intrebarile enuntate.
0 0
M-am prins unde bati, dar cred ca si ei, si evita :)... si pana la urma tot mai cred ca este pierdere de timp pentru un forum de stiinta.
0 0
cand ma uit la alte intrebari puse pe acest forum, prind curaj :).

pe de alta parte, unele comentarii (la intrebarile altor forum-isti) nu prea isi mai gasesc locul pe un forum ce se vrea de stiinta.
2 plusuri 0 minusuri
Am intrebat si eu candva "teoreticienii", referitor la aceasta problema.

Ei spuneau de dualitatea lui Iisus. Adica Iisus ar fi fost o bucata din D-zeu pus intr-un corp uman, tocmai pentru ca sa acesta sa poata simti chinurile si toate celelalte, iar in final sa demonstreze ca poate sa revina la viata dupa ce a murit.

Parerea mea este ca nu trebuie privita problema chiar asa "mot-a-mot" cum este spusa de evanghelii. Esenta care trebuie extrasa este cea a sacrificiului. Adica se da un exemplu extrem cum "cineva" poate face sacrificii pentru "altcineva" (prin "cineva" si "altcineva" putand sa intelegem orice persoana).

Astazi ne rezumam la termenul de "altruism". Insa putini oameni mai sunt de acord cu altruismul si mult mai putin care sa fie altruisti.

De-asta chiar as intreba: Cand ai facut ultima data ceva pentru o alta persoana fara sa astepti nimic in schimb?
Experimentat (3.6k puncte)
Cand ai facut ultima data ceva pentru o alta persoana fara sa astepti nimic in schimb?
0 0
Si religia nu cere nimic de la oameni?
Sau exact pe ideea sacrificiului se bazeaza cand ti se cere sa te inchini orbeste ca o oaie?
1 plus 3 minusuri
N-a invins-o singur pentru ca n-a vrut,uite-asa!Tu cate lucruri n-ai putea face in locul copilului tau,dar poate ca nu vrei,poate ca vrei sa-l lasi sa faca fata situatiilor,poate vrei sa-l calesti,poate vrei sa vezi de ce e in stare!Daca-l iubesti,il indrumi,il ajuti,dar il lasi sa infrunte greutatile si ....soarta!
Novice (177 puncte)
0 0
Elena, tu poţi mai mult, ce dracu'!
Tocmai acum te reţinuşi, când subiectul ţi se potrivea ca o mănuşă? Sigur a spun Petre Ţuţea ceva, dacă nu-ţi mai aminteai o pildă dată părintele din satul tău.
0 0
Elena, tu ai vrea ca copiii tai sa se roage la tine doar pentru ca i-ai conceput, ori sa-ti inchine ritualuri si sacrificii?
Zic sa-ti regandesti perspectiva pentru ca interpretarea bisericii seamana mai mult a telenovela decat revelatie divina.
0 0
Asa cum electronul se comporta diferit in functie de "observator",in mecanica cuatica,crezi c-ar avea vreo problema Creatorul sa apara exact cum vrem noi?Mai bine zis cum ne asteptam noi sa fie?Pentru mine El este Legea Totului,dar dupa cum era formulata intrebarea,asa am inteles eu ca trebuie sa raspund.
0 0
Dupa cum ati formulat raspunsul, scopul sacrificiului nu a fost "salvarea" oamenilor ci "calirea" Fiului. Interesant.

Oricum, sunt dezamagit ca nu a fost atinsa esenta intrebarilor. Ma interesa un comentariu care sa sintetizeze ideile promovate de religia crestina pe temele din enunt. Nu am pus aceasta intrebare pentru a dovedi sau nu ideile enuntate in Biblie sau pentru a convinge pe cineva de ceva.
Personal, cred ca sunt intrebari care pleaca de la ideile fundamentale ale crestinismului: Dumnezeu si-a trimis Fiul pentru a invinge moartea si a ne salva pe noi de pacate, pentru a ne acorda o a doua sansa. Parerea mea.
0 0
Dragos,raspunsul meu tintea partea ultima a completarii la intrebarea formulata de tie.Altfel,eu nu pot discuta despre Biblie ca despre o carte document.Iar pentru a vorbi cu cineva despre Isus,nu ajunge sa-l cunosti pe Isus,e nevoie in primul rand sa cunosti persoana cu care vorbesti.Pentru ca altfel se risca f. mult.Biblia ne da raspunsuri la toate intrebarile,important e cum punem intrebarea,starea de spirit cu care se citeste.O citesti cu neincredere,iti va da satisfactie,vei gasi motive care sa-ti sporeasca neincrederea.Crezi in Dumnezeu,vei gasi atatea argumente care sa-ti umple inima de bucurie,credinta e un mister si asa trebuie sa ramana,nu avem nevoie de mai mult,e suficient sa credem ca Dumnezeu ne iubeste si tot ce face El e spre binele nostru,asa cum tot ce face un tata iubitor e spre binele fiului sau,chiar daca,pe moment,fiul fiind mic si nestiutor(asa cum suntem noi in fata Inteligentei Creatorului).
2 plusuri 4 minusuri

 

Teama de moarte n-a existat intotdeauna,au fost si civilizatii superioare care nu numai ca nu se temeau de moarte,dar o asteptau asa cum astepti vaporul sau avionul ca sa te intorci acasa dintro calatorie,in ciuda faptului ca a fost,poate,frumoasa calatoria.
 Exemplul cel mai concludent sunt stramosii nostri: dacii.Ei invinsesera moartea,neavand frica de ea.Moartea asta inseamna:frica.
 Emil Cioran zicea ca nu exista o societate care sa fi evoluat,caci nu exista nicio societate care sa astepte moartea cu bucurie.
 In ultimii doua mii de ani,nu numai ca n-am evoluat,dar am involuat:tinerii nobili daci  participau la o selectie si celui mai brav ii revenea cinstea de a fi aruncat spre cer,ca mesager al poporului sau la Zalmoxe;caderea,urmata de moartea tanarului in sulitele asezate pe pamant,insemnand acceptarea lui de catre zeu.
 Cum am "evoluat" intre timp,se vede clar:ne agatam cu orice pret de o viata traita fara niciun reper moral:fara patriotism,in primul rand.
 Isus Hristos este un simbol al omului care este fiul lui Dumnezeu,cum si noi suntem si care a invins frica de moarte,invingand astfel moartea.A facut-o pentru noi,in sensul ca ne-a dat,cu propriul sacrificiu,un exemplu ca putem invinge si noi moartea:adica se poate!
 Un exemplu concret de om care a inteles exact mesajul lui Isus Hristos este Constantin Brancoveanu.
Novice (177 puncte)
0 0
Un raspuns interesant.
Un articol interesant despre prima dintre "Fericirile" decretate de Iisus, scris de Cristian Tudor Popescu aici:http://www.gandul.info/puterea-gandului/intelectualii-lui-9524702
...