Quark, o observație minoră: limba latină nu a dispărut. Noi românii vorbim o continuare a limbii latine. La fel și francezii, italienii, spaniolii, mexicanii etc. Latina a dispărut doar în aceeași măsură ca engleza veche, greaca antică, japoneza clasică etc. Limbile acestea nu au dispărut, ci au evoluat puțin cîte puțin și s-au îndepărtat de formele anterioare.
Și încă o observație: românii chiar au luptat pentru limba lor. Rațiunea războaielor din istoria noastră a fost multiplă: păstrarea credinței, a graiului, a obiceiurilor, pe lîngă evident păstrarea vieții, a bunurilor, a pămîntului etc. Nu mă îndoiesc că pentru motivarea oștilor conducătorii din diferite epoci le-au spus că luptă, printre altele, și pentru păstrarea limbii. Simpla perspectivă a oșteanului de a fi nevoit să vorbească turcește, tătărește etc. i-a dat putere să se lupte ca să se împotrivească.
Dar în esență răspunsul dumneavoastră mi se pare bun. Mulți oameni au într-adevăr și acum o atitudine tribală, de tipul „noi sau ei”, și asta nu doar la nivelul națiunilor, ci și în cadrul unui singur popor. Atitudinea asta tribală (xenofobă în sensul general) duce la intoleranța și conflictele de toate felurile pe care le vedem în societate: rasism, homofobie, misoginie, conflicte interconfesionale, conflicte politice etc. Aceeași atitudine este cea care produce la unii și sentimentul anti-european. Cred că dacă s-ar face o statistică s-ar putea observa că există o corelație între toate astea. Eu unul am observat că în general aceiași oameni sînt cei care îi detestă pe țigani, le desconsideră pe femei, se împotrivesc aderării la UE și așa mai departe.