Pentru a vă înregistra, vă rugăm să trimiteți un email către administratorul site-ului.
Pune o întrebare

3.6k intrebari

6.8k raspunsuri

15.5k comentarii

2.5k utilizatori

0 plusuri 0 minusuri
1.4k vizualizari

"Felix Baumgartner a avut în timpul coborârii o viteză de 1,137 de kilometri pe oră. Astfel, el a a atins în picaj Mach 1,24 " - sursa ZF.ro

Stiu ca viteza sunetului se propaga diferit in functie de mediul strabatut.

Exemple in aer.

At 0°C is ρ0 = 1.293 kg/m3, Z0 = 428 N·s/m3, and c0 = 331 m/s
At 15°C is ρ20 = 1.225 kg/m3, Z20 = 417 N·s/m3, and c20 = 340 m/s
At 20°C is ρ20 = 1.204 kg/m3, Z20 = 413 N·s/m3, and c20 = 343 m/s
At 25°C is ρ20 = 1.184 kg/m3, Z25 = 410 N·s/m3, and c25 = 346 m/s
 
In niciun din exemplele enumerate mai sus nu a fost nici macar pe aproape sa o atinga. CU toate astea toate ziarele din lume scriu ca a depasit viteza sunetului (de 1.227,6 kilometri /oră - 343 metri/ secundă) 
 
Deci faceti-ma si pe mine sa inteleg cum 1,137 > viteza sunetului. In ce conditii viteza sunetului e mai mica.
 
Senior (6.9k puncte) in categoria Fizica

3 Raspunsuri

2 plusuri 0 minusuri
E o greseala. Viteza estimata a fost de aprox. 1.342 kilometri/ora (834 mph)
Junior (558 puncte)
0 0
am observat, dar nu am mai sters intrebarea. Ce sa le faci 99% din ziaristii din romania au fost scapati in cap cel putin odata. Cum a scris unu o prostie au copiat-o cu totii.
1 plus 0 minusuri
În  condiții de  temperatură  foarte scăzută și atmosferă foarte rarefiată.
Experimentat (3.3k puncte)
0 plusuri 0 minusuri
Nu a depășit viteza sunetului, costumația nu ar fi făcut față la bangul sonic. Expresia este o formă de marketing jurnalistic, trebuie să îi iertăm.
Novice (148 puncte)
0 0
Ce fel de forțe acționează asupra costumului în momentul bangului sonic?
0 0
Pai e clar ca in momentul bangului sonic i-ar fi explodat casca si ar fi ramas in chiloti ! :)
"Ce este si cum apare bangul sonic" - iata o intrebare buna de pus pe Q&A !
0 0
pentru a întregi răspunsul încep prin a preciza că Felix nu a atins viteza Mach, a atins viteza care ar fi fost 1.24 Mach la nivelul solului.
 Bangul sonic:
-un corp aflat în miscare produce unde sonore care initial se propagă uniform pe toate directiile, după un cîmp sferic în condiții ideale.
- cînd acel corp se deplasează pe o direcție. Undele sonore care pleacă către acea direcție vor fi mai apropiate  iar cele care pleacă în direcție opusă vor fi mai indepărtate. Acest fenomen este cunoscut și ca efect Doppler.
- problema cu adevărat interesantă apare cînd viteza corpului sursă a zgomotului este egală cu viteza undelor sonore. Practic undele sonore care se propagă pe direcția de deplasare a corpului se adună pînă formează un singur cîmp de undă- frontul de undă sonic.
- dacă corpul sursă depășeste viteza frontului de undă, acesta se rupe cu efect aproximativ al unei explozii. Este motivul zgomotului de tip explozie care apare cînd avioanele depăsesc viteza suetului.
Problemele legate de bangul sonic au fost cele care au făcut dificilă depășirea vitezei sunetului, avioanele nefiind construite pentru așa ceva și  se distrugeau. Avioanele supersonice au incorporate tehnologii care 'in cont de acest efect, tehnologii care au fost dezvoltate după studiul comportamentului undelor în regim supersonic (sunt legi diferite de curgere a fluidelor supersonice).
NU cred că antevorbitorul meu are dreptate cînd spune că lui Felix i-ar fi explodat casca. Eu cred că s-ar fi rupt în  bucăți , capul, membrele si trunchiul, dar ar fi rămas îmbrăcat.
0 0
Liviu Rusu, mulțumesc pentru explicația bangului sonic, dar eu întrebasem altceva: ce forțe acționează în momentul respectiv? Cît de mari? În ce direcții? Cum se nasc?

Apoi spuneți că Baumgartner a atins viteza care ar fi fost de 1,24 Mach la nivelul solului, dar nu a depășit viteza de 1 Mach corespunzătoare altitudinii de la care a sărit. Asta mi se pare imposibil să fie adevărat, pentru că viteza sunetului la altitudini mari (unde e mai frig) este mai mică decît la sol, deci e cu atît mai ușor s-o depășești.

Viteza sunetului nu depinde de presiune, ci doar de temperatură. Avem aproximativ următoarele valori:

- la    0°C: c = 331 m/s
- la -30°C: c = 313 m/s
- la -60°C: c = 293 m/s

În partea de jos a stratosferei temperaturile sînt de circa -60°C. Viteza sunetului este de 1054 km/h, deci Baumgartner cu viteza lui de 1342 km/h a atins 1,27 Mach, deci foarte aproape de cît s-a publicat, 1,24 Mach (probabil temperatura a fost mai puțin scăzută). La sol, la o temperatură de 20°C, viteza sunetului este de 343 m/s = 1236 km/h, deci viteza lui Baumgartner ar fi reprezentat numai 1,09 Mach.
0 0
cert este ca Felix nu a depășit viteza sunetului. Mult mai greu îmi este să deduc ce a fost în capul ziaristului care a dat viteza de 1.24 Mach.
Despre forțele care acționează în cazul bangului sonic sunt cîteva tratate scrise, mie îmi este imposibil să îți dau un răspund aici. Ceea ce e de știut este că fluidele se comportă altfel în condiții supersonice , de exemplu un ajutaj supersonic (care crește viteza fluidului) este cu conicitatea inversă unui ajutaj normal. La avioane  problema s-a rezolvat (simplificat spus) prin virful de atac și prin profilul ascuțit al bordului de atac al aripilor ( profil delta).
In al doilea rînd, față de formula de calcul a vitezei sunetului sunt cîteva chestiuni care complica situatia. Formula este corectă în general la altitudini mici , sub 8-10000 m. Peste aceste altitudini apar și alti factori  care au pondere din ce în ce mai mare, cu cît crește altitudinea. Ionizarea gaselor, comopotamentul neliniar funcție de temperatură a aerului ( formulele obișnuite prezumează gaze ideale) etc. Pentru claritate putem duce la absurd logica și să  încercăm să stabilim care este viteza de 1 mach la altitudine de 100 km - unde avem o presiune atmosferică de o valoare, dată de, să zicem 10 molecule de aer/mc (e o exagerare, trebuie luata ca atare). Ce valoare are viteza sunetului la astfel de presiuni aproape-vid? Evident formula nu mai funcționează.
0 0
Tot nu am înțeles de ce e așa de „cert” că nu a depășit viteza sunetului. Dar nu mai insist, e evident că nu știți nici dumneavoastră de ce credeți asta, altfel ați fi spus deja.

Faptul că există tratate nu mă încălzește. Aș fi vrut să știu ce se rupe la un costum de cosmonaut care trece de viteza sunetului. Și mai ales de ce. Este obiectul supus la comprimări, altele decît cele cauzate de rezistența la înaintare la orice viteză? Sau, dimpotrivă, e supus la întinderi? Sau la forfecări? Sau la ce? Dar, din nou, nu mai insist. Există tratate, nu știți ce spun ele, dar sînteți sigur că costumul n-ar fi făcut față.

Ionizarea apare abia în păturile superioare ale stratosferei, or Baumgartner n-a ajuns pînă acolo. Probabil viteza maximă a atins-o undeva în pătura de jos a stratosferei sau între stratosferă și troposferă. Nu e nici un motiv ca formulele vitezei sunetului să dea erori mari. Exagerarea cu 10 molecule/mc nu ajută cu nimic.
0 0
Voi fi mai explicit.  Bangul sonic este un marker al depășirii vitezei sunetului, viteza mach fiind relativă. Inexistența bangului sonic este comvențional acceptata că nu s-a depășit viteza sunetului. Această convenție tehnica are vechime de 70 de ani (fiind criteriul după care s-a validat prima depășire a vitezei mach de altfel).
Ceea ce am zis eu ca exagerare este în concordanța cu întrebările dvs..
0 0
Ceea ce numiți dumneavoastră „mai explicit” nu răspunde la nici o întrebare din cîte v-am pus. Nici nu se apropie. De altfel nici nu pare să vrea să se apropie.

Cît despre viteza sunetului în funcție de altitudine, iată ce părere are NASA:
http://www.centennialofflight.gov/essay/Theories_of_Flight/atmosphere/TH1G1.htm

Între altitudinea de pornire a lui Baumgartner (39 km) și sol viteza sunetului este limitată în intervalul 295–339 m/s, adică 1062–1221 km/h. Oricum am da-o, dacă viteza de coborîre a fost într-adevăr de 1342 km/h cît au măsurat-o ei (probabil cu un GPS), atunci inevitabil Baumgartner a depășit viteza sunetului.

Pentru ca ceea ce spuneați dumneavoastră să fie adevărat --- că Baumgartner a depășit 1 Mach în raport cu viteza sunetului la sol, dar nu la altitudine --- ar fi trebuit ca viteza sunetului la altitudine să fie mai mare decît la sol. Nu este, nicăieri.

Observați în același grafic că viteza sunetului este definită bine mersi chiar și la altitudini unde presiunea e atît de mică încît nici nu se mai vede în grafic. Așadar exagerarea de care vorbeați nu funcționează nici măcar ca exagerare.
0 0
Domnilor, am deviat de la problema ridicata: sa acceptam ideea ca parasutistul a depasit totusi viteza sunetului. In afara de efectul de frecare cu aerul corespunzator unei asemenea viteze/densitati, a suportat el/costumul tensiuni suplimentare la depasirea vitezei sunetului ?

Iertati-mi zambaretul de mai devreme - din informatiile mele rezulta ca nu exista decat efecte insignifiante asupra corpului uman. Chiar Baumgartner confirma asta in mod indirect - declarand ca nu stie ce s-a intamplat in momentul cheie, pentru ca era ocupat cu stabilizarea pozitiei de zbor. Ce parere aveti ?
0 0
Aveti dreptate făra nici un dubiu. Îmi recunosc limitele..
Tot din acel grafic vad cu oarecare uimire ca sunetul are viteză seminficativă chiar în cvasi-vid, în acea zonă cu 10 molecule /mc.

Fundamentalismul dvs. este remarcabil și poate avea ca finalizare doar victoria în orice conflict de idei, dar din nefericire incapacitatea dvs.  de a interpreta holistic un fenomen face ca discuțiile cu mine prezente sau viitoare să ma pună în inferioritate flagrantă.
0 0
Mă înțelegeți greșit (și probabil și eu vă înțeleg greșit). Eu nu sînt fundamentalist (în ce aș fi?) și nici nu țin să ies victorios din orice conflict de idei. După ce veți mai avea de a face cu mine veți vedea că îi dau cezarului ce e al cezarului de cîte ori am ocazia. În cazul de față, dacă am fost puțin cam contondent, a fost numai pentru că ați făcut afirmații prea categorice și prea fără acoperire.

Cît despre holism, cred totuși că înainte de a trage concluzii despre întreg trebuie să înțelegem părțile întregului.
0 0
Cu siguranță este o problemă de poziționare. Este clar că documentarea dvs. este de cea mai bună calitate și superioară argumentației mele. Ceea ce lasă un spațiu este că totuși raportarea (socialmente acceptată) de ,,depășire a vitezei sunetului´´ se referă fără dubiu la depășirea  frontală a șocului dat de bangul sonic. Neluarea în considerație a acestui reper ( și totodată ne-punerea accentului pe latura relativă a cunoașterii) anulează meritele lui Chuck Yeager și eforturile inginerilor care au reușit depășirea vitezei sunetului în acest mod.
http://www.onlinesport.ro/sporturi-extreme/a-depasit-felix-baumgartner-viteza-sunetului-nid-90585/
0 0
Am impresia că sîntem în Parlament! Gîlceavă și aici ca si acolo. Eu zic să-l întrebe pe Baumgartner dacă a auzit:”bum”.
0 0
Nelu, omul a raspuns deja la aceasta intrebare - citez: "- Nu am simtit niciun boom sonic [...]"
0 0
Nu mă pricep bine la boomuri sonice, dar aș zice că boomul sonic este auzit doar de urechile care se află în calea undei de șoc. Dar obiectul supersonic se află întotdeauna în interiorul conului undei de șoc, adică nu se află în calea undei, ci mereu în spatele ei. În teoria asta simplistă, în care obiectul este presupus mic, Baumgartner n-ar fi avut motiv să-și audă propriul boom. În detaliu s-ar putea totuși ca forma obiectului să conteze, iar dintre multiplele unde de șoc create de diversele părți ale obiectului unele să ajungă în alte părți ale obiectului.

Apropo, observ o confuzie la unii care vorbesc pe tema asta: boomul sonic nu se produce doar la momentul depășirii vitezei sunetului, cum au ei impresia, ci pe TOATĂ durata în care obiectul are o viteză supersonică. Observatorii staționari aud o singură bubuitură (am auzit și eu o mulțime, cînd eram la Caracal lîngă aeroportul militar Deveselu), dar dacă avionul supersonic zboară 10 000 km atunci observatorii de pe toată distanța asta aud boomul, la diferite momente, în funcție de poziție. Pasagerii avionului nu aud boomul. S-ar putea ca în lipsa aparatelor ei să nici nu-și dea seama cînd depășesc viteza sunetului, cînd zboară supersonic, cînd revin la viteze subsonice etc.
0 0
Merci de precizari Adi, este exact si parerea mea, obiectul initiator al undei nu sufera niciun soc special la depasirea vitezei sunetului - numai cei "loviti" ulterior de frontul undei aud detonatia specifica generata de detensionarea brusca a presiunii undei. Consecvent, avand un volum mic, nici cei din apropierea parasutistului n-ar fi auzit cine stie ce - doar o mica pocnitura.

Utila si precizarea ta privind "momentul" generarii undei, multi isi imagineaza la propriu cum este "spart un zid sonic" ! Nici vorba, unde de suficienta presiune sunt generate continuu dupa atingerea unei viteze supersonice, observatorii fiind loviti functie de pozitie de unda de presiune generata de inaintarea aeronavei.

In particular, forma obiectului supersonic este importanta, este stiut ca avioanele genereaza de multe ori un "bang" dublu, unul provenit de la prora si unul de la pupa !
0 0
Sau să facem analogie cu o șalupă. Atunci cînd viteza șalupei este egală cu viteza de propagare a valurilor, în urma ei se formează două unde de șoc. Valurile acestea, ajunse la o rață care înoată pe-acolo, pot fi destul de puternice ca s-o dezechilibreze, deci rața „aude” foarte bine „boomul sonic”. Dar șalupa nu simte nici o diferență între regimul dinainte și de după depășirea vitezei undelor. Trecerea de la un regim la altul nu produce forțe distrugătoare (decît cel mult ca simplă creștere a rezistenței la înaintare, fără legătură cu vreo viteză critică). Așa trebuie să fie și cu Baumgartner.

Da, și eu cred că expresia asta cu „spargerea zidului sonic” induce în eroare.
0 0
nu ma pricep la fizic dar sant curios in general.am citit despre tipul asta ca a dobarat nu stiu ce 3 recorduri.si mai era inca unul cel de coborare fara parasuta pe care nu a reusit sa il doboare.ma intrebam daca el la depasit la viteza pe Joseph Kittinger insa nu ia doborat recordul de cadere libera cum este posibil sa fi atins o viteza mai mare decat Kittinger?nu stiu daca viteza creste proportional cu caderea in gol sau este aceiasi din momentul saltului.daca ar fi aceeasi atunci ambii ar fi trebuit sa cada cu aceeasi viteza.zic eu.daca este proportionala cu caderea atunci nu ar fi treb sa il intreaca pe Kittinger.o lamurire ceva va rog daca e cineva dispus.multumesc
0 0
nici chestia cum ca se compara viteza sunetului cu viteza unui obiect care cade nu o inteleg.de ce treb sa comparam noi sunetu ca se propaga la nu stiu ce temp diferit cu ceva care cade si are viteza lui.Felix asta na avut un aparat sa masoare viteza de cadere?daca da atunci nu vad de ce se raporteaza totul la viteza sunetului la -60 de grade sau la 20 de grade.ce conteaza unde zbori?conteaza cu ce vkiteza zbori.acum ca la avantajat sau la dezavantajat anumiti factori ce mai conteaza.conteaza viteza de zbor doar a lui si atat.deci pina la urma cu ce viteza a cazut Felix asta?stie cineva exact?si cum este posibil ca el sal fi intrecut pe Kittinger?avand in vedere ca americanul a cazut in gol mai mult decat Felix cu nu stiu ce 17 secunde.deci logic ar fi ca americanul sa atinga o viteza mai mare.logic pt mine care nu ma prea pricep la formule sau fizica cine stie ce.insa stiu ca odata ce cazi de undeva in momentul saltului ai o viteza care pe parcursul caderii creste pina la o limita dupa care se egalizeaza.si indiferent cum am luao nu vad cu Felix la depasit pe Kittinger la viteza.eu cred ca e doar reclama.bine pina cand cineva dintre voi ma lumineaza nitel.
0 0
singura explicatie ar fi greutatea celor doi.dar ma tem ca Felix ar fi fost mai greu decat Kittinger avand in vedere ce costum aveau ei acum cati ani.insa daca greutatea celor 2 a fost pe aproape atunci e cam tras de par recordu asta de viteza.
...