Nu înțeleg de ce întrebați care e „motivul pentru care ÎNCĂ este acceptată”. Numerotarea actuală este încetățenită și nu avem de ce s-o schimbăm. Mie mi se pare un motiv mai mult decît suficient ca s-o acceptăm așa cum e. Încetățenirea singură ar fi un motiv suficient chiar și dacă ar exista un reper mai bun decît nașterea lui Isus. De ce încă mai folosim gradele Celsius cînd temperatura absolută e mult mai justificată? Pentru că ne-am obișnuit cu ele.
Așa este, există momentul zero, al apariției universului, dar nu-l cunoaștem destul de bine ca să-l putem folosi, deci din perspectiva practică a stabilirii unui reper cu o precizie mai bună de un an momentul zero e ca și cum n-ar exista.
Valoarea 13784250314 e scoasă din burtă numai de pe la cifra a patra încolo. Primele 3 cifre sînt bune. Numărul întreg este în marja de eroare cu care cunoaștem vîrsta universului.
„Folosim anul ca să nu folosim secunda” e un fel de a spune. Vîrsta oamenilor se exprimă în ani din același motiv pentru care fracțiunile se exprimă adesea în procente: ne place să gîndim în numere întregi și nu prea mari, care au destulă precizie pentru scopuri curente.
În plus anul este în continuare foarte important în organizarea vieții omului, din cauza marilor diferențe dintre anotimpuri (cel puțin de la tropice pînă la poli). Unitățile de măsură ale timpului care au relevanță mare în viața omului sînt anul și ziua (și săptămîna, dar e convențională), iar dintre ele evident anul se potrivește mult mai bine pentru a măsura vîrsta.
Dacă 3,4 betaperioade = 13,7 miliarde de ani, o asemenea unitate de măsură n-ar folosi la nimic dacă nu s-ar exprima cu foarte multe cifre după virgulă. În aproximarea asta cu două cifre semnificative avem neplăcerea că toți oamenii s-au născut în betaperioada 3,4 (deci au aceeași vîrstă!), toate războaiele au avut loc în 3,4 (deci au fost simultane!), toate etapele civilizației umane au început tot în 3,4, ba chiar toate speciile de mamifere au apărut tot în betaperioada 3,4. Vedeți astfel că numărul 3,4 devine golit de informație, pentru că are o eroare de ordinul sutelor de milioane de ani. Prin comparație mărimile „anul 1989” sau „anul 2013” conțin mult mai multă informație utilă.
Dar deja facem teoria bățului de chibrit. Sînt convins că știți lucrurile astea, nu știu de ce le mai învîrtim.
Cred că bănuiesc ce v-a făcut să puneți întrebarea: vi se pare că o numerotare de origine religioasă nu se mai potrivește pentru folosirea în știință sau în alte domenii fără legătură cu religia. Și vă înțeleg. Dar eu cred că renunțînd la credințele religioase nu avem nici un motiv să ștergem toate urmele religiei. Într-o lume perfect atee putem păstra și tradiții de origine religioasă sau legate de religie: putem da în continuare cadouri de Moș Crăciun și merge cu colindul, putem prețui în continuare pictura, muzica sau literatura cu subiect religios, putem admira în continuare vechile biserici, putem folosi în continuare arhivele mănăstirilor etc. La fel de bine putem păstra și numerotarea anilor după nașterea lui Isus.