Bine aţi venit pe Scientia QA!
Pentru a putea publica întrebări şi răspunsuri, trebuie să vă înregistraţi.
Atenţie! Este posibil ca e-mailul de confirmare a înregistrării să intre în Spam.
  • Inregistrare
Pune o întrebare

Newsletter


3.5k intrebari

6.7k raspunsuri

15.1k comentarii

2.2k utilizatori

0 plusuri 0 minusuri
474 vizualizari
S-a dezbatut aici pe Scientia daca exista dovezi ca Isus a existat!

Totusi cum se explica , folosirea inca ACTUALA a acestei "impartiri" i.e.n (i.cr) sau e.n (d.cr)?
a intrebat Junior (1.5k puncte) in categoria Religie

1 Raspuns

3 plusuri 0 minusuri
Orice reper am lua ar fi tot arbitrar. Atunci cel mai comod e să folosești în continuare sistemul deja încetățenit.
a raspuns Expert (12.6k puncte)
0 0
La fel de comod ar fi ca la temperaturi coborate electronii sa ocupe nivelurile cele mai joase din banda de energie, celelalte niveluri superioare ramanand libere.
Totusi , cum explicati "alegerea" reperului?
Pe ce criterii? Traim intr-o lume "stiintifica" , care s-a dezis de prejudecati religioase. Credeti ca aceasta "comoditate" are legatura cumva , discret, cu faptul ca oamenii nu pot stabili cand este MOMENTUL ZERO?
3 0
N-am înțeles partea cu electronii. Dar dacă vorbiți despre alegerea reperului pentru temperatura absolută, ea nu e deloc arbitrară. O mulțime de procese fizice (de exemplu comportamentul gazelor ideale) arată că există o temperatură cu proprietăți cu totul speciale.

În schimb la numerotarea anilor nu există nici un an mai cu moț decît alții, decît eventual dacă s-a întîmplat ceva global în acel an; altfel alegerea e arbitrară și regională.

Reperul nașterii lui Isus nu e singurul folosit. Multă vreme în Europa (inclusiv la români) s-au folosit și alte sisteme, de exemplu numerotarea de la „facerea lumii”, calculată după Vechiul Testament. În alte culturi s-au folosit și se mai folosesc multe alte numerotări. De exemplu în Japonia numerotarea tradițională, folosită și acum în paralel cu cea europeană, constă în resetarea contorului la fiecare nou împărat (acum ne aflăm în anul Heisei 25, adică al 25-lea an de la întronarea împăratului curent). Și așa mai departe. Întîmplător răspîndirea culturii europene a făcut ca reperul ei să fie preluat în prezent în aproape toată lumea.

Indiferent dacă ne dezicem sau nu de religii, nu avem nici un motiv să schimbăm standardul actual, pentru că nu există alt reper care să fie mai îndreptățit decît el. Iar a schimba sistemul încetățenit este îngrozitor de greu: oamenii ar trebui să-și schimbe anii memorați, de la propriul an de naștere la anii de însemnătate istorică, să-și schimbe actele de identitate, să refacă toate softurile care operează cu calendarul, cărțile de tot felul care conțin ani ar deveni mai greu de înțeles și ar trebui retipărite etc. etc. etc. Și la ce-ar folosi? La nimic. În privința asta reperul legat de Isus este exact la fel de bun ca oricare altul, iar schimbarea reperului este foarte costisitoare, atît în bani cît mai ales în efort și disconfort psihic.

Uitați-vă cît de greu le e americanilor să se obișnuiască cu mărimile metrice. Probabil va dura mai mult de o generație pînă vor ajunge să le înlocuiască de tot pe ale lor. Iar mărimile metrice sînt mai raționale decît cele imperiale, cel puțin în ce privește multiplii și submultiplii, iar în cazul temperaturii reperele legate de apă. Darămite dacă am fi puși să facem o schimbare totalmente inutilă?

Momentul zero nu există. Sau dacă vă referiți la începutul universului, momentul zero nu e cunoscut cu o precizie suficientă, mai bună de 1 an, și oricum operarea cu ani de forma 13784250314 ar fi foarte incomodă. În ce an te-ai născut? Stai să mă uit în carnețel.

Despre alegerea reperului actual vedeți de exemplu aici:
http://en.wikipedia.org/wiki/Anno_Domini
0 0
Am folosit exemplul cu electronii pentru a evidentia ca oamenii aleg intotdeauna calea cea mai usoara( sau nivelul cel mai jos de energie), chiar si cand e vorba de alegerea unui reper pentru stabilirea anului in care suntem.
Sunt convingatoare motivele ,pe care le-ati prezentat , de ce ar fi dificil sa se schimbe standardul actual.Insa , nu la inulitatea acestei schimbari se referea intrabarea mea, ci la motivul pentru care INCA este acceptata!
Nu am inteles exact ce ati vrut sa spuneti cu "Momentul zero nu există"
Pentru ca imediat vorbiti despre inceputul Universului si ca momentul zero nu e cunoscut cu precizie.( ceea ce nu inseamna ca nu exista!)
Apoi inca un lucru: operarea cu anii , spuneti ca va fi "incomoda"!
Va atrag atentia ca unul dintre motivele pentru care folosim ANUL este ca sa nu exprimam de exemplu varsta in SECUNDE.(altfel ar fi acelasi lucru, nu-i asa?)
La fel s-ar putea face si cu privire la cifra dvs ,aleator aleasa, 13784250314 =3,4 betaperioade ! Asta pot sa notez in carnetel fara grija!
1 0
Nu înțeleg de ce întrebați care e „motivul pentru care ÎNCĂ este acceptată”. Numerotarea actuală este încetățenită și nu avem de ce s-o schimbăm. Mie mi se pare un motiv mai mult decît suficient ca s-o acceptăm așa cum e. Încetățenirea singură ar fi un motiv suficient chiar și dacă ar exista un reper mai bun decît nașterea lui Isus. De ce încă mai folosim gradele Celsius cînd temperatura absolută e mult mai justificată? Pentru că ne-am obișnuit cu ele.

Așa este, există momentul zero, al apariției universului, dar nu-l cunoaștem destul de bine ca să-l putem folosi, deci din perspectiva practică a stabilirii unui reper cu o precizie mai bună de un an momentul zero e ca și cum n-ar exista.

Valoarea 13784250314 e scoasă din burtă numai de pe la cifra a patra încolo. Primele 3 cifre sînt bune. Numărul întreg este în marja de eroare cu care cunoaștem vîrsta universului.

„Folosim anul ca să nu folosim secunda” e un fel de a spune. Vîrsta oamenilor se exprimă în ani din același motiv pentru care fracțiunile se exprimă adesea în procente: ne place să gîndim în numere întregi și nu prea mari, care au destulă precizie pentru scopuri curente.

În plus anul este în continuare foarte important în organizarea vieții omului, din cauza marilor diferențe dintre anotimpuri (cel puțin de la tropice pînă la poli). Unitățile de măsură ale timpului care au relevanță mare în viața omului sînt anul și ziua (și săptămîna, dar e convențională), iar dintre ele evident anul se potrivește mult mai bine pentru a măsura vîrsta.

Dacă 3,4 betaperioade = 13,7 miliarde de ani, o asemenea unitate de măsură n-ar folosi la nimic dacă nu s-ar exprima cu foarte multe cifre după virgulă. În aproximarea asta cu două cifre semnificative avem neplăcerea că toți oamenii s-au născut în betaperioada 3,4 (deci au aceeași vîrstă!), toate războaiele au avut loc în 3,4 (deci au fost simultane!), toate etapele civilizației umane au început tot în 3,4, ba chiar toate speciile de mamifere au apărut tot în betaperioada 3,4. Vedeți astfel că numărul 3,4 devine golit de informație, pentru că are o eroare de ordinul sutelor de milioane de ani. Prin comparație mărimile „anul 1989” sau „anul 2013” conțin mult mai multă informație utilă.

Dar deja facem teoria bățului de chibrit. Sînt convins că știți lucrurile astea, nu știu de ce le mai învîrtim.

Cred că bănuiesc ce v-a făcut să puneți întrebarea: vi se pare că o numerotare de origine religioasă nu se mai potrivește pentru folosirea în știință sau în alte domenii fără legătură cu religia. Și vă înțeleg. Dar eu cred că renunțînd la credințele religioase nu avem nici un motiv să ștergem toate urmele religiei. Într-o lume perfect atee putem păstra și tradiții de origine religioasă sau legate de religie: putem da în continuare cadouri de Moș Crăciun și merge cu colindul, putem prețui în continuare pictura, muzica sau literatura cu subiect religios, putem admira în continuare vechile biserici, putem folosi în continuare arhivele mănăstirilor etc. La fel de bine putem păstra și numerotarea anilor după nașterea lui Isus.
0 0
Apreciez faptul ca ati inteles corect intrebarea.
Am folosit exemplul ca secundele si "betaperioadele" doar ca sa arat mai bine necesitatea de a exprima informatiile cat mai clar . Sigur ,ca prin extrapolare, se ajung si la absurditati de genul TOTI au aceeasi varsta.
(ar contine , asa cum ati spus prea multa informatie)
Insa mi-a atras atentia un alt lucru , nu are legatura cu intrebarea, totusi il comentez aici, daca nu se poate si separat, nici o problema.
Ati afirmat ca :  "Așa este, există momentul zero, al apariției universului, dar nu-l cunoaștem destul de bine ca să-l putem folosi, deci din perspectiva practică a stabilirii unui reper cu o precizie mai bună de un an momentul zero e ca și cum n-ar exista."
Ar fi interesant daca am aplica principiile analizei matematice la ceea ce ati spus.
Exemplu: limita unei "functii" intr-un punct.( spun functie si ma refer la "expansiunea" Universului)
Punctul de acumulare ar fi ZERO. (ne-am putea apropia de acest moment, cum spunea profu' meu de mate' "obraznic" demult)
Ideea asta mi-a venit acum , dar nu am timp s-o dezvolt.Voi reveni.
Insa daca aveti vreo parere , mi-ar place sa o discutam.
0 0
În științe astfel de puncte „obraznice” se folosesc efectiv ca reper, pentru că ele înseamnă ceva. De exemplu în fizică reperele folosite în standardizarea temperaturii sînt punctele „obraznice” ale stărilor de agregare ale unor substanțe. În geologie pentru împărțirea erelor se folosesc punctele „obraznice” ale unor salturi bruște în compoziția straturilor. Și așa mai departe.

Tot în științe se folosesc și puncte arbitrare, atunci cînd nu au fost alte repere la îndemînă. De exemplu în geografie longitudinea se ia arbitrar după poziția Observatorului Regal din Greenwich, deși orice alt reper ar fi fost la fel de bun, iar în diverse momente din istorie și în diverse locuri s-au folosit o mulțime de alte repere repere. Prin comparație alegerea reperului pentru latitudine e nearbitrară, ci dată de orientarea „obraznică” a axei de rotație a Pămîntului.

Ca o concluzie, standardizarea se bazează pe justificări obiective, atunci cînd sînt disponibile, dar altfel se bazează pe tradiții, oricît de arbitrare ar fi, pentru că păstrarea standardelor încetățenite este mai avantajoasă decît schimbarea de dragul schimbării.

...