Pentru a putea publica, trebuie să vă înregistraţi.
Vf. folderul Spam după înregistrare.
Pune o întrebare

Newsletter


3.6k intrebari

6.8k raspunsuri

15.4k comentarii

2.5k utilizatori

7 plusuri 0 minusuri
693 vizualizari
Recent au apărut date despre un posibil bosson higgs. Ceea ce m-a nelămurit este de ce acest boson care ar da masă de repaus particulelor fundamentale (proton, neutron, electron) are masa mult mai mare decît acestea, depeste 100 ori în cazul protonului şi neutronului respectiv de peste 200.000 ori masa electronului.

Deasemenea există şi quarci cu mase mai mari decât protonului.
Junior (966 puncte) in categoria Fizica
editat de
0 0
da, buna intrebare. Mi-a trecut si mie prin cap mai demult, dar am uitat sa o pun aici :|
0 0
pentru că o parte din masă în cazul structurilor subatomice devine energie potențială a structurii, energia de legătură, iar bosonul higgs doar interacționează intermitent cu materia nu devine parte constituentă a acesteia deci masa nu se transferă|transformă permanent în energie de legătură ( adică energie potențială,  de stare|poziție ) ...

cîmpul higgs ar trebui înțeles ca un fel de spațiu cu gheare de pisică în fiecare punct al spațiului ... acolo unde există materie ghearele sunt mai mari, unde e spațiu gol ghearele sunt mai mici ... cînd materia se mișcă aceste gheare o zgîrie și îi frînează mișcarea ... din această frecare ia naștere inerția materiei, masa acesteia ...

masa bosonului higgs ar fi masa ghearei în punctul X ... chiar dacă e mare nu înseamnă că toată masa se transferă particulei subatomice, doar o parte, reprezentată de factorul de cuplaj, de interacțiune dintre bosonul higgs și particula subatomică ...
0 0
Dar masa de rapaus de unde vine?

3 Raspunsuri

1 plus 0 minusuri
 
Cel mai bun raspuns

Salut Marian,

atat cat am inteles eu din toata povestea asta cu bosonul Higgs, imi permite sa afirm ca intrebarea ta pleaca de la premise gresite. Tu presupui apriori ca bosonul Higgs este particula constituenta a unor alte particule precum protonii, neutronii, chiar atomii, etc. Ideea, asa cum am priceput eu, este ca bosonul Higgs nu este parte constituenta a ceva, ci doar o particula care interactioneaza intr-un fel sau altul cu materia, dandu-i masa.

"Mecanismul Higgs pleacă de la ideea că Universul ar fi „plin” de un câmp care interacţionează cu particulele, dându-le masă. Acest câmp în sine nu este vizibil, însă cu suficientă energie putem extrage din acest câmp particule reale – aceste particule sunt tocmai bosonii Higgs!" (citat din articolul http://www.scientia.ro/blogul-catalina-oana-curceanu/3558-bosonul-higgs-urias-salt-inainte-al-stiintei.html)

In privinta respectivilor quarci cu mase mai mari decat ale protonului nu ma pot exprima pt ca nu cunosc problema.

 

O zi buna !

Junior (717 puncte)
selectat de
0 0
Trebuie sa rectific o eroare de exprimare: nici macar bosonul Higgs nu este responsabil de proprietatea materiei de a avea masa. Responsabilul este campul Higgs (vezi citatul anterior), iar bosonul Higgs este doar un efect al interactiunii campului Higgs cu el insusi. Efect cu ajutorul caruia putem proba existenta acestui camp.
O proprietate relevanta, din punct de vedere al intrebarii tale, este faptul ca acest camp Higgs interactioneaza atat de mult cu sine incat ofera bosonului caracteristic o masa mult mai mare decat a multor altor particule.

P.S. Am preferat sa fac rectificarea de rigoare intr-un mod separat (ci nu prin reeditarea raspunsului) pentru a-ti putea da un raspuns si in acelasi timp pt a sublinia eroarea care poate fi indusa prin plecarea de la premise false.
0 0
ce inseamna ca interactioneaza campul Higgs cu el insusi?
0 0
schipix, ce inseamna ca interactioneaza campul Higgs cu el insusi?
0 plusuri 0 minusuri
Banuiesc (doar banuiesc) ca din cauza ca masa este echivalenta cu energia (E=mc^2) asta ar insemna ca bosonul Higgs are de exemplu o energie mai mare decat particulele cu care l-ati comparat, deci asta se poate traduce printr-o masa mai mare. Repet, fiind o gandire strict matematica, poate e gresit ce spun, dar asa ma gandesc eu ca ar fi.
Junior (533 puncte)
0 0
Salut Lucian,
sa inteleg ca in acceptiunea ta o gandire matematica are o probabilitate foarte ridicata de a fi falsa ?
In alta ordine de idei, ce elemente identifica logica (sau gandirea !?) ta de mai sus ca fiind matematica ?

O zi buna !
0 0
O gandire strict matematica nu poate avea in totdeauna si sens fizic, de asta mi-am luat precautii inainte sa raspund. Gandirea poate nu e chiar strict matematica, dar matematica este, fiindca in exprimarea mea m-am bazat pe o formula (nu pe fenomene fizice pe care sa nu le exprim in formule).
 Poate ca sunt alte fenomene cuantice pe care nu le cunosc eu ce fac ca masa acestor particule sa fie asa mare, insa prima data cand am vazut intrebarea mi-a fugit gandul la echivalenta masa-energie :).
0 0
Salut din nou,
1) Cum definesti gandirea strict matematica ?
2) De ce o gandire "strict matematica" nu poate avea sens fizic ? Poti exemplifica ?
3) In opinia ta matematica se reduce la formule ? In paranteza fiind spus: un fenomen difera in functie de cum il exprimi, nu ? In cazul tau daca e exprimat prin formule este diferit de acelasi fenomen, dar care este reprezentat ... literar, nu ?

Si nu in ultimul rand, eu nu discut valoarea raspunsului tau raportata strict la intrebare (care de altfel poate fi perfect valabil), ci valoarea perceptiei tale asupra matematicii. Si singurul motiv pt care fac asta este ca am observat foarte des pe acest forum (prin excelenta stiintific !?), faptul ca multa lume plaseaza matematica in afara stiintelor realiste. Matematica este, in aceeasi acceptiune, o bizarerie pe care o privim doar din principiu cu respect, pt ca in cazuri particulare o punem la stalpul infamiei, o bizarerie care nu are nici o legatura (sau prea putine legaturi) cu realitatea. Ea tinde oarecum sa fie pilonul de baza al unui misticism stiintific pe care nu vrem nici sa il intelegem, nici sa il implicam in discutiile noastre: "Bine, bine! Matematic o fi asa, dar in realitate ?" Si cel mai deranjant este ca de cele mai multe ori, astfel de aprecieri vin din partea persoanelor care doar au invatat candva matematica, nu au si inteles-o. Altfel spus: vesnica pretentie a inginerului ca el stie matematica.

O zi buna !
0 0
1. Gandire strict matematica: Un fizician bun invata (din cate am citit si eu iti spun) ca mai intai trebuie sa iti lasi imaginatia sa "zburde", sa te gandesti in 1000 de feluri la un fenomen, sa te gandesti la posibilitati alternative la fenomenele acceptate deja in fizica, daca vrei sa realizezi ceva mai mult. Abia dupa ce ai reusit sa faci lucrul asta, te gandesti la un formalism matematic in care ai putea incadra teoria ta, pentru ca o teorie in fizica ce nu e exprimata matematic nu e o teorie (parerea mea). Ca sa iti dau un exemplu, toti inainte de Einstein aveau o viziune asupra lumii (asupra luminii, asupra gravitatiei, asupra spatiului, asupra timpului) ce era formata de fizica lui Newton. Einstein a fost cel care s-a gandit intr-un mod diferit la aceste fenomene, el si-a pus prima data intrebarea "ce s-ar intampla daca as prinde din urma o unda de lumina?". Astfel, a ajuns la niste paradoxuri, pe care le-a corectat prin teoria relativitatii. Dupa ce si-a imaginat, a facut experimente mentale si a ajuns la o viziune aproximativa a lumii din perspectiva principiilor teoriei relativitatii, a pus-o intr-un limbaj matematic. Cred ca daca Einstein ar fi gandit "strict matematic" deci, abordand formulele deja existente in fizica Newtoniana, nu ar fi ajuns niciodata la teoria relativitatii. De acord? Asta inteleg eu prin gandire stric matematica.

2.O gandire strict matematica te poate conduce la formule care (iti dai seama mai tarziu) pot fi de exemplu aplicate intr-un spatiu cu mai multe dimensiuni, deci observi ca atunci cand faci corespondenta formula-sens fizic, adica atunci cand "x"-ului tau din formula ii atribui o marime fizica (o distanta sa zicem), nu poate avea sens calculul tau matematic daca te raportezi la lumea fizica, pentru ca "x"-ul iti da negativ. Observi ca ale tale calcule sunt in totalitate corecte, dar ce ai obtinut nu are un sens fizic (o distanta nu poate avea o valoare negativa). Facand o paranteza si revenind la necesitatea unor dimensiuni suplimentare, acesta e si motivul pentru care eu unul nu am incredere in teoria corzilor. Am inteles ca este o teorie construita pe baze matematice, pe scurt ei au incercat sa prelucreze niste formule astfel incat sa elimine contradictiile dintre teoria cuantica si teoria relativitatii, dar cu conditia ca aceste formule sa aiba "sens fizic" intr-un univers cu 9 dimensiuni sau mai multe (teoreticienii teoriei corzilor au luat-o pe un drum invers lui Einstein, asa cum ti-am dat exemplul de mai sus). Asa ca (parerea mea) au zis ca "da, dar poate ca avem dreptate, dimensiunile acelea nu le vedem, sunt infasurate, nu dispunem de energii suficiente pentru a pune in evidenta corzile, etc.".

3. Un fenomen nu difera in functie de cum il exprimi, dar poti spune ca ai inteles un fenomen doar atunci cand il poti exprima in formule. Nu cred ca matematica e doar despre formule, ci ca matematica e o unealta a fizicii spre exemplu. Prin faptul ca am exprimat printr-o formula echivalenta energie-masa, arata ca opinia mea (poate gresita) legata de masa particulelor elementare e sustinuta de matematica, si stim ca nu exista nimic mai exact decat matematica. Matematica prin insasi natura ei e o idealizare.

In concluzie, cred oricum ca ai inteles gresit viziunea mea asupra matematicii, poate nu m-am exprimat nici eu cum trebuie, dar desi matematica e unealta principala a fizicii, nu trebuie sa prelucram tot timpul formule, ci putem sa privim si dincolo de ele, sa ne folosim de alte "unelte" daca tot le-am zis asa.
0 0
schipix, pentru întrebarea pusă nu ai comentarii?
0 plusuri 0 minusuri
Probabil ca va suna ca o mare prostie ceea ce voi scrie acum (avand in vedere ca nu am nici un fel de pregatire in stiinta numita fizica, exceptand ce am invatat in liceu) dar... din punct de vedere logic, poate ca este o explicatie... sau poate va va da idei despre cum sa raspundeti voi (altii decat mine) la aceasta intrebare... ;)

Din cate am inteles, fisiunea este un proces care se realizeaza cu eliberare de energie, provenita din ruperea unor legaturi. Cred ca aceasta energie este transferata (macar partial, o parte din ea imprastiindu-se in mediul inconjurator sub forma de caldura), la momentul obtinerii particulelor sub-atomice, asupra produsilor rezultati din acest fenomen. Daca tinem cont de faptul ca energia este produsul dintre masa si viteza, masa si energia fiind direct proportionale, probabil ca tocmai aceasta cantitate de energie adaugata ulterior procesului determina cresterea masei. Nu stiu daca, din punct de vedere stiintific, chiar asa se desfasoara lucrurile... dar mi se pare cel mai logic sa fie asa...
Junior (950 puncte)
0 0
În deplasările relativiste există formule simple şi clare prin care putem deduce masa de repaus a unei particule dacă îi cunoaştem viteza şi masa totală. Fizicienii de la CERN nu s-ar fi împliedicat nici-o clipă în astfel de detalii.
0 0
@Sorina,in fisiune nucleara atomii se despart,deci masa se reduce...energia respectiva nu contribuie la cresterea masei,caci inainte de presupusa reactie,energia facea pur si simplu parte din masa...Cresterea masei se face simplu,daca ii imprimi unui corp un impuls,datorita deplasarii masa acelui obiect va creste,iar odata cu cresterea vitezei are loc contractia lungimii si dilatarea timpului relativ la un alt obiect static.
0 0
Multumesc, justy, e posibil sa ai dreptate... Eu ma ghidasem strict dupa felul in care fusese formulata intrebarea... si e posibil sa fi gresit... ;)
0 0
Nu-s intrebari asa grele...daca ai urmarit cateva documentare stii raspunsurile la peste 50% din intrebarile de pe scientia din cate am observat :)).
...