Sistemul binar a fost adoptat nu numai din considerente matematice, ci mai ales din cele de natură practică, al modului cum se lucrează în electronică, unde "1" binar înseamnă prezenţa unei tensiuni electrice de un anumit nivel, în curent continuu, iar "0" înseamnă lipsa acele tensiuni. Controlul tensiunilor în curent continuu, pentru a genera mai multe nivele, corespunzătoare unor mai multe numere şi deci crearea unei baze numerice superioare, este foarte dificilă la frecvenţele de lucru de azi. Însă eu unul îmi amintesc că s-a pus problema folosiri bazei 3, pentru că sunt disponibile de fapt 2 tensiuni fără prea mari bătai de cap, una cu plus, alta cu minus (+x, 0, -x).
Pe moment performanţa actuală a sistemelor de calcul nu e împiedicată prea tare de limitarea asta a bazei de numeraţie, iar folosirea unei alteia va fi în mod sigur utilizabilă în momentul când sunt rezolvate acele probleme la nive hardware, dar şi când industria de profil va fi deschisă unei asemenea schimbări radicale.
