Aţi observat că televiziunea independentă a dispărut din România, având televiziuni de partid.
Moderatorul a dispărut cu desăvârşire, locul acestuia fiind luat de un fel de comandant de pluton, care declanşează şi dirijează atacul (Gâdea, Ciutacu, Cristoiu, Turcescu etc).
Cum ajung însă grupurile acestea de "războinici" ai cuvintelor să gândească la fel, ajungând, funcţie de subiect, să susţină ce e de nesusţinut?
Sigur, varianta simplă e să spunem: sunt plătiţi de X ori Y şi de aia susţin ce susţin. O fi adevărat, în anumite cazuri, dar chiar să fie toţi plătiţi ca se "prostitueze" în direct? Ori are loc un fel de contagiune, mulţi dintre ei ajungând să creadă ceea ce spun şi să fie convinşi că sunt în barca celor drepţi şi corecţi? Mi s-a părut tragi-comic să-l văd pe bietul de Ciuvică, de exemplu, să văd cum îl apără din răsputeri pe Năstase, după ce cu vreme în urmă fusese victima abuzului regimului acestuia (vă amintiţi povestea cu descinderea la casa acestuia şi reţinerea lui pentru scurtă vreme).