Bine aţi venit pe Scientia QA!
Pentru a putea publica întrebări şi răspunsuri, trebuie să vă înregistraţi.
Atenţie! Este posibil ca e-mailul de confirmare a înregistrării să intre în Spam.
Pune o întrebare

Newsletter


3.5k intrebari

6.7k raspunsuri

15.2k comentarii

2.2k utilizatori

9 plusuri 1 minus
1.4k vizualizari
Teoriile spun că lumina se propagă cu o viteză maximă notată "c", care poate fi redusă în funcţie de structura materiei din spaţiul parcurs sau de structura spaţiului (deformarea gravitaţională) însă gravitaţia se pare că se propagă strict cu viteza luminii ne fiind încetinită de nimic.

Toate teoriile gravitaţionale ne spun că influenţa ei în spaţiu se face strict simţită ca fiind proporţionalăcu inversul pătratului distanţei NEDEFORMATE, deci există un spaţiu nedeformat, euclidian prin care se propagă undele gravitaţionale şi un spaţiu deformat gravitaţional prin care se propagă undele electromagnetice.

De aici putem trage concluzia că o undă gravitaţională în spaţiul real se propagă întotdeauna mai rapid decât o undă electromagnetică.

EDIT Precizare: Gravitaţia se propagă întotdeauna cu viteza luminii "c".
Junior (966 puncte) in categoria Fizica
editat de
0 0
Nu inteleg de ce te-ai pierdut pe drum in rationamentul de mai sus. De ce ai trecut de la spatiul nedeformat la cel deformat? De ce lumina trece prin cel deformat iar gravitonul nu urmeaza aceeasi cale? Formula pentru intensitatea gravitatiei este pentru spatiul nedeformat, ideal, ai gasit undeva ca s-au facut masuratori exacte care iti sustin teoria? De altfel, nici nu este usor sa observi asta din cauza intesitatii slabe a gravitatiei. Iar undele gravitationale inca sunt ipotetice.
0 0
Eu nu cred în gravitoni, doar în unde gravitaţionale şi nu mi se pare firesc ca ceva să fie afectat de propriul efect, adică gravitaţia (=deformarea spaţiului) de chiar deformarea spaţiului pe care o reprezintă. Astfel mi se pare firesc ca gravitaţia să se deplaseze cu exact viteza "c" în orice fel de mediu, în timp ce lumina să aibă viteza întotdeauna mai mică decât "c" cel mult egală în condiţii speciale de spaţiu vid total şi gravitaţie zero.
Cît despre undele gravitaţionale, ele pot fi resimţite ca apărând odată cu transformarea bruscă a unei cantităţi mari de materie în energie şi astfel diferenţa de masă va trimite în spaţiu o undă gravitaţională cu efect de micşorare a acceleraţiei gravitaţionale spre direcţia respectivă. O astfel de micşorare bruscă a atracţiei gravitaţionale pe o direcţie oarecare (găuri negre, supernove, etc) este o undă gravitaţională.
0 0
Pe bune, deja amesteci treburile intre ele. Ca nu "crezi" in gravitoni (stiinta nu e credinta, e demonstratie) este problema ta, dar cum orice forta fundamentala este intermediata de un boson sau mai multi, as fi curioasa sa-mi explici mecanismul prin care gravitatia se propaga ca forta fara nicio particula la baza... Evident bosonii se comporta si ca unde, ca doar toata lumea stie ce e aia dualitate, dar la tine-s numai unde, cand si spatiul e discret?
0 0
Voi crede în gravitoni atunci când experimentele vor demonstra existenţa lor. Până atunci rămân sceptic.
Ştiinţa e demonstraţie nu credinţă, şi dacă vrei să crezi în gravitoni e problema ta.
Presupunerea că la scară subatomică totul este format din particule sau corpusculi nu este lege.
Presupunerea mea este că spaţiul este continuu nu discret şi astfel nu am nevoie de ipotetici gravitoni-corpusculi, undele fiind suficiente ca să explice fenomenul gravitaţiei.
Gravitaţia nu este forţă fundamentală, ci o proprietate a însăşi spaţiului, o condiţie a mediului în care se desfăşoară interacţiunile fundamentale.
0 0
Eu nu cred in nimic, doar spun ca e probabil. Dar in undele gravitationale de ce crezi, ca nici ele nu sunt demonstrate experimental inca?
0 0
Dacă gravitaţia este proporţională cu masa unui corp atunci la transformarea masei în energie vom avea o scădere a gravitaţiei şi la transformarea energiei în masă o creştere  a gravitaţiei, deci o alternanţă rapidă de transofrmări masă-energie echivalează cu o undă gravitaţională.
Am nevoie de demonstraţie experimentală sau logica mea te-a convins?
0 0
Evident ca nu ma convinge si ca am nevoie de demonstratie. Stiinta asa lucreaza, logici sunt multe dar egale cu zero daca-s neconfirmate, nu le iei de bune si sa le folosesti mai departe.

Daca esti asa convins, de ce nu faci o teorie si te prezinti cu ea la in fata fizicienilor, ca sa nu se mai chinuie degeaba rezolvand misterul...

Daca ai fi mai la curent cu teoriile, ai observa ca si undele gravitationale si gravitonii au cam aceeasi probabilitate de a exista. Si nu pricep cum in urma cu vreo 3 saptamani puneai intrebari copilaresti despre gaurile negre, iar acuma esti deja expert si-n astea, si-n gravitatie, si elaborezi teorii.
0 0
Ca să pot prezenta vre-o teorie în faţa fizicienilor trebuie să am cel puţin un master în domeniu, recomandabil doctorat.
Întrebările mele sunt şi acum la fel de copilăreşti, doar felul tău de a răspunde s-a schimbat.
0 0
Pai una e o discutie si alta e cand afirmi cu tarie ceva. Daca pui o intrebare, ti se raspunde si mai poti pune si altele in continuare sau sa faci observatii, dar nu ai intrebat, ai afirmat cum ca ar fi adevar valabil deja. O discutie nu mai are rost in acest caz, inseamna ca ai senzatia ca stii deja cum sta treaba si orice ar spune altii, indiferent cate stiu in domeniu, nu te face sa-ti schimbi parerea. Asta seamana cu credinta, nu cu stiinta, de asta am accentuat acest aspect la un moment dat.

Poti afirma orice daca vii cu argumente. Ti-am spus ca ale tale nu sunt toate valabile, dar nu ne-ai dat nici surse, nici aparatul matematic din spate. Nu orice lucru "logic" este neaparat valabil. Iar fizica cuantica arata de multe ori ilogica...
0 0
Întreb tocmai pentru că după cum bine ai arătat, nu ne putem baza pe senzaţii. Întreb pentru că sper ca cineva, poate tu, să mă lămurească cum stau lucrurile şi să pot înţelege cum se întâmplă fenomenele.
Nu folosesc niciun fel de aparat matematic pentru că aici nu este locul pentru aşa ceva, fiind un sait de popularizare a ştiinţei consider că e mai bine să discutăm în termeni pe care să-i poată înţelege orice cititor.
0 0
Mi-ar placea doar ca inainte sa intram in discutii complicate sa citesti mai mult pe subiect, pentru ca ne este greu sa-ti explicam disparat o suma de notiuni cand nu ai un cadru general. Cel mai bine ar fi sa incepi cu cateva carti, pentru a-ti forma imaginea de ansamblu. Eu asa am facut la inceputuri. Articolele sunt doar de completare si ca sa te tina la curent.
0 0
Ce-mi recomanzi? Poate există ceva on-line...
0 0
Tovarasi! Nu va "bateti" in teorii si presupuneri.  Gravitatie este mai rapida decit lumina, in imediata apropriere a gaurilor-negre. Mai precis dincolo de asa zisul orizont al....  Mai mult nu va pot spune!
0 0
Marian, nu stiu ce sa-ti recomand exact, ca n-am mai citit demult carti fix pe subiectul gaurilor negre. La noi din cate imi aduc aminte nu a aparut decat una singura, dar demult, scrisa de Kitty Ferguson. Asa ca singura posibilitate e sa citesti in engleza.

Cele mai multe carti le gasesti pe Amazon, dai cautare dupa Black Hole si selectezi domeniul Science, citesti recenziile si-ti alegi una, doua, trei... Eventual te documentezi si despre autori, sa nimeresti una scrisa de cineva serios. Online nu cred ca ai sanse sa gasesti ceva, sunt carti citite mult mai rar decat romanele si nu stiu daca se chinuie cineva sa le puna acolo.

Oricum, nu e nevoie sa citesti nenumarate carti despre asta, e de ajuns una singura buna sau 2-3 ca sa faci comparatii sau sa-ti aduca un oarecare plus, dar dupa un anume nivel o sa cam stii deja tot ce e scris intr-o carte.
0 0
Gravitonul este doar o particula ipotetică.
0 0
Gravitația nu este o forță e doar un efect! Sa nu-mi spui ca efectul coriolis are si el nevoie de un bozon.

6 Raspunsuri

0 plusuri 0 minusuri
 
Cel mai bun raspuns

Completare, o pagina cu raspunsul la intrebarea initiala:http://math.ucr.edu/home/baez/physics/Relativity/GR/grav_speed.html

Pentru cine doreste sa aprofundeze, am adresat intrebarea celor de pe Physics Forum http://www.physicsforums.com/showthread.php?t=614065 multe raspunsuri interesante.


selectat de
0 0
Englezea mea nu e suficient de bună ca să pot scrie, dar pot citi. Mulţumesc pentru ajutor.
http://www.physicsforums.com/showthread.php?t=614065
Totuşi, pe forum, discuţiile s-au împotmolit la radiaţia gravitaţională (nu cred în radiaţie gravitaţională, iar eu nu m-am referit la aşa ceva ci strict la atracţia gravitaţională), deviind discuţia spre propagarea fotonilor şi gravitonilor în cîmp gravitaţional, cînd eu întrebam de propagarea modificării cîmpului gravitaţional.
Dacă ar exista gravitoni ca purtători de sarcină gravitaţională, orice singularitate s-ar autocenzura, nimio informaţie despre masa sa ne reuşind să străbată orizontul evenimentelor găruii negre, in condiţia în care gravitonii sţar deplasa precum fotonii, cu viteza luminii. Aică existenţa gravitonilor ca particule influenţate în deplasarea lor de către deformarea spaţiului ar face ca orice gaură neagră să aibă gravitaţie zero, ceea ce nu este adevărat.
Eu suţin că gravitaţia se propagă cu viteza luminii, indiferent e "curbura" spaţiului, nedeviat, în vreme ce fotonii urmează curbura spaţiului şi asta ar face ca gravitaţia să se deplaseze mai repede decît lumina.

Ecuaţia lui Einstein E=mc2, ne arată că există posibilitatea (cel puţin în teorie) ca masa soarelui să fie convertită instantaneu în radiaţie electromagnetică, deci în fotoni, iar gravitaţia lui să dispară.
Dispărînd gravitaţia care după teoria mea se deplasează cu viteza luminii, atunci radiaţia ată de exploza soarelui ar urma imediat frontului e undă gravitaţional, propagînuse cu exact viteza luminiiîn spaţiul îndreptat (euclidian).
Dar dacă numai jumătate din masa soarelui este convertită în energie, gravitaţia s-ar deplasa cu viteza luminii, însă radiaţia ar rămîne în urmă fiin încetinităde curbura spaţială remanentă, dată de jumătate din masa soarelui.
0 0
In raspunsurile de pe Physics forum sunt multe idei care trebuiesc digerate incet, incet pentru un necunoscator al relativitatii generalizate. Daca vrei sa continui discutia te invit pe forumul Scientia.
0 0
Inca o discutie interesanta despre viteza gravitatiei pe PhysicsForum:
http://www.physicsforums.com/showthread.php?t=634813
0 0
Afirmatia ta cu privire la viteza de fuga al gravitonilor in cazul in care acestia ar exista este logica si rezolva foarte clar toate dubiile ca de fapt acesti gravitoni in speta nu exista.
3 plusuri 0 minusuri

Salut Marian !

Rationamentul expus de tine este o speculatie privind situatia particulara a unui mediu de propagare - recte unul deformat gravitational. Da, in acest caz raspunsul pare afirmativ, dar sa mentionam si ca undele electromagnetice si undele gravitationale se limiteaza tot la "c" !

Este adevarat, s-a demonstrat ca gravitatia curbeaza structura spatiului, ceea ce lumina NU POATE sa faca ! Lumina urmeaza cuminte toate hartoapele spatiului framantat de fenomene gravitationale, urmeaza "tesatura" Universului.

Asta ar putea sa ne duca cu gandul ca ipoteticul graviton este "mai fundamental" decat fotonul, mai aproape de structura fina a Universului - necunoscuta la randu-i. Dar printre atatea fenomene si cantitati cuantificate, imi pare plauzibil ca aceasta structura fina a Universului sa fie tot o tesatura/camp de particule infinitezimale. Atunci ar rezulta ca interactiunea este diferita:

- in timp ce fotonii se deplaseaza prin aceasta structura ciocnindu-se haotic de miniparticulele spatiului FARA A LE CLINTI (avand doar o interatiune elastica), gravitatia TRAGE DE ELE, deci interactioneaza propriu-zis !

PS: Ultimele doua fraze sunt doar speculatii personale.

PS2: Cred ca In urma comentariilor Gabrielei si ale lui HarapAlb, s-a lamurit unde greseste Marian. El afirma ca lumina ar trebui sa parcurga MAI MULT SPATIU in cazul in care acesta este curbat gravitational fata de spatiul "normal" - nedeformat. Dar nu este corect - LUMINA PARCURGE SI ATUNCI TOT LINII DREPTE, deci nu incetineste defel, si nu exista acolo altfel de spatiu pe care gravitatia sa-l parcurga "pe scurtatura" - deci problema nu exista !

Senior (8.7k puncte)
0 0
Eu nu cred în gravitoni, doar în unde gravitaţionale şi nu mi se pare firesc ca ceva să fie afectat de propriul efect, adică gravitaţia (=deformarea spaţiului) de chiar deformarea spaţiului pe care o reprezintă. Astfel mi se pare firesc ca gravitaţia să se deplaseze cu exact viteza "c" în orice fel de mediu, în timp ce lumina să aibă viteza întotdeauna mai mică decât "c" cel mult egală în condiţii speciale de spaţiu vid total şi gravitaţie zero.
0 0
CITAT TRUTH: "PS2: Cred ca In urma comentariilor Gabrielei si ale lui HarapAlb, s-a lamurit unde greseste Marian. El afirma ca lumina ar trebui sa parcurga MAI MULT SPATIU in cazul in care acesta este curbat gravitational fata de spatiul "normal" - nedeformat. Dar nu este corect - LUMINA PARCURGE SI ATUNCI TOT LINII DREPTE, deci nu incetineste defel, si nu exista acolo altfel de spatiu pe care gravitatia sa-l parcurga "pe scurtatura" - deci problema nu exista ! "

Dacă lumina nu încetineşte defel în spaţiul curbat gravitaţional, cum de se face că lumina ce vine direct de la singularitatea unei găuri negre nu poate trece de orizontul evenimentelor?
Teoriile relativiste arată clar că lumina în spaţiul deformat gravitaţional încetineşte relativ la spaţiul absolut nedeformat şi are viteză constantă "c" relativ la spaţiul deformat gravitaţional, adică comprimat. Astfel ea parcurge la fel de mult spaţiu, numai că în cîmpuri gravitaţionale puternice el este comprmat.
Pentru o vizualizare aproximativă poate ai văzut maşina timpului "Tardis" din filmul "Doctor WHO" care avea în interior mai mult spaţiu decât văzut  din exterior.
0 0
Nu exista lumina care sa vina de la singularitate. In interiorul gaurii negre spatiul il vezi ca pe timp, curge intr-un singur sens, spre centru, si nimic n-o ia inapoi!
0 0
Aşa este, vroiam să spun "dinspre" singularitate, nu "de la".
2 plusuri 1 minus
Nu, nu e mai rapida decat lumina.
0 0
Explică.
Eu nu am spus că propagarea gravitaţiei ar depăşi viteza "c" dar lumina este întotdeauna mai lentă, cel mult egală cu  "c", deci mai lentă, cel mult egală cu viteza de propagare a gravitaţiei.
0 0
Lumina se propaga cu viteza maxima, intotdeauna, nu vad ce e de explicat. Mai mult, in intrebarea pe care ai pus-o amesteci TRG cu mecanica newtoniana. Intai definesti un cadru (model) si dupa aceea discutam ce si cum.
0 0
Lumina e încetinită de gravitaţie şi de permitivitatea electrică a mediului, întotdeauna, deci e mai lentă decît "c", întotdeauna.
0 0
Avand masa de repaus zero, viteza fotonului e mereu viteza luminii in vid. Nu stiu unde ai citit tu chestiile astea cu incetinitul.
0 0
În teoria relativităţii.
Dacă un fascicul luminos trece printrun cîmp gravitaţional puternic, atunci el va fi rotit în jurul sursei de gravitaţie (cu un anumit unghi) şi încetinit deoarece spaţiul este mai dens, iar lumina are viteză constantă "c" în spaţiul nedeformat.
0 0
Incetinit fata de ce anume?
0 0
Încetinit faţă de spaţiul nedeformat.
0 0
Ce legatura are? Conteaza viteza in SPATIU, indiferent ca e deformat sau nu. Viteza este una singura.
0 0
Dacă viteza e una singură atunci cum explici că lumina nu poate ieşi dintr-o gaură neagră? Nu cumva ea este încetinită atît de mult încît dincolo de orizontul evenimentelor este chiar inversată în deplasarea ei, adică viteza luminii este chiar mai mică decît zero (negativă în vector)?
0 0
Ai o intelegere limitata in privinta TRG, nici eu nu-s guru in TRG dar mai citesc pe ici, pe colo. In interiorul unei gauri negre singura directie de deplasare este spre centrul gaurii, imagineaza-ti ca axele x,y,z au un singur sens, la fel cum e scurgerea timpului, in orice directie si sens ai lua-o tot spre centru gaurii te indrepti. Nu intoarce nimeni din drum lumina penru ca ea se deplaseaza spre centru.
0 0
HarapAlb, ai spus exact acelaşi lucru ca mine.
Te întreb, ce face lumina care pleacă din vecinătatea orizontului evenimentelor şi se deplasează de la gaura neagră spre exterior? Ce viteză va avea ea? Dar lumina care pleacă exact de la orizontul evenimentelor spre exterior?
0 0
Amesteci viteza luminii cu viteza de evadare. Evident ca daca viteza de evadare e mai mare ca viteza luminii, aceasta nu iese din gaura neagra.
0 0
Şi evident că viteza de evadare influenţează viteza luminii în sensul micşorării ei pînă la zero (orizontul evenimentelor) şi inversarea sensului de deplasare (în interiorul găurii negre).
0 0
Pentru MM: N-am spus acelasi lucru ca si tine, reciteste.
0 0
Aşa este, HarapAlb, ai spus că în interiorul găurii negre toate deplasările au loc spre singularitate. Şi eu zic aacelaşi lucru, numai că deplasarea spre singularitate este provocată de atracţia gravitaţională, ceea ce înseamnă că   traiectoriilesunt multiple doar că întotdeuna u o componentă spre centru cu atât mai mare cu cît este mai depărtată de orizontul evenimetelor.
Din ceea ce spui tu reiese că deplasarea este strict liniară spre centru, pe o traiectorie unică, sau mă înşel?
0 0
Cred ca nu e neaparat liniara, depinde cum este orientata viteza cand traversezi orizontul evenimentelor, traictoria ar putea sa fie si o spirala, evident cu miscare accelerata in directia singularitatii.
1 plus 0 minusuri
Eu cred ca am inteles care este dilema ta, in discutiile anterioare am presupus ca gaura neagra deja a deformat spatiul si tot ce este cuprin in interiorul orizontului evenimentelor nu poate scapa. Spatiul fiind deja deformat nu se mai propaga nimic, este o solutie stationara, asemeni campului electrostatic: cand plasezi o sarcina de proba in camp electrostatic campul este deja acolo pentru ca de cand a aparut sarcina centrala (sursa) si pana aduci sarcina de proba a trecut suficient timp astfel incat sa avem o configuratie stationara.

Legat de gaura neagra si undele gravitationala, probabil te-ai gandit la un scenariu unde o particla pleaca dintr-o zona care se va gasi in interiorul orizontului evenimentelor, in timp ce se formeaza o gaura neagra urmand sa se propage distorsiunea metricii datorata gaurii negre. Intrebarea ar fi cine se deplaseaza mai repede, particula sau deformarea spatiului ? Teoretic am avea ceva in genul unei unde gravitationale produsa de aparitia gaurii negre ceea ce necesita studiul ecuatiilor lui Einstein cu variatii in timp, adica solutii nestationare.

Probabil putem considera un experiment mai simplu: ne aflam pe Pamant si putem detecta cu ajutorul unui aparat gravitatia exercitata de Soare. Daca ar dispare brusc Soarele aparatul ar indica lipsa Soarelui concomitent cu observatia optica/vizuala (prin telescop, luneta etc.) ?

editat de
0 plusuri 4 minusuri
gravitatia e o forta,da?

de cand au fortele o viteza in fizica?asa scrie pe linkurle ``savantilor``?

ce viteza are masa?

:)
Novice (211 puncte)
1 0
Trecând peste tonul nepotrivit acestui loc de discuţii îţi răspund că gravitaţia nu e o forţă. Gravitaţia este un principiu fundamental al fizicii (asemeni electricităţii şi magetismului) căruia i se poate atribui o forţă, o acceleraţie, o viteză, un câmp, o sarcină (unitate de masă) şi uneori o particulă purtătoare.
1 0
Fortele au viteza din 1905, de cand Einstein a publicat Teoria Relativitatii Restranse, ceea ce a condus la abandonarea principiului propagarii instantanee din mecanica clasica.
Masa poate avea orice viteza mai mica decat c.
Nu e nevoie sa fii mare savant ca sa raspunzi acestor intrebari. Se invata in liceu.
0 0
Nu vă mirați. Solartec e genul de persoană care respinge legea atracției gravitaționale (de tot, nu pentru că n-ar fi destul de precisă) și care inventează teoria cum că rotația Pămîntului e cea care produce forța de greutate, cu implicația probabil că dacă Pămîntul nu s-ar roti corpurile din vecinătatea lui nu i-ar mai simți gravitația.

Detalii suculente aici:

http://www.scientia.ro/qa/10414/gravitatia-este-uniforma-pe-toata-suprafata-pamantului

Așa că nici nu poate fi vorba ca Solartec să poată discuta pe bune despre viteza gravitației.
0 0
da,chiar asa...
ei,pana la urma recunosc ca ati inteles ceva,desi nu e pe japoneza...:))
sunteti numit inalt ambasador imperial al teoriei mele,adi-san from japan;
daca cineva nu o venereaza ii aplicati o lovitura fatala de carate-dai ...
muchas sayonaras!
0 0
`` i se poate atribui o forţă, o acceleraţie, o viteză, un câmp, o sarcină (unitate de masă) şi uneori o particulă purtătoare.``numai atat?impuls,putere,energie,etc.nu?mai bagati bre,sa fie masa mai bogata...
0 0
``Fortele au viteza din 1905, de cand Einstein a publicat Teoria Relativitatii Restranse, ceea ce a condus la abandonarea principiului propagarii instantanee din mecanica clasica.
Masa poate avea orice viteza mai mica decat c.
Nu e nevoie sa fii mare savant ca sa raspunzi acestor intrebari. Se invata in liceu.``
si am masurat cineva viteza asta?...nu...deci se poate baga orice aberatie la subiectul asta...
0 0
``Fortele au viteza din 1905, de cand Einstein a publicat Teoria Relativitatii Restranse, ceea ce a condus la abandonarea principiului propagarii instantanee din mecanica clasica.
Masa poate avea orice viteza mai mica decat c.
Nu e nevoie sa fii mare savant ca sa raspunzi acestor intrebari. Se invata in liceu.``
si a masurat cineva viteza asta?...nu...deci se poate baga orice aberatie la subiectul asta...
0 0
Da, incepand cu incercarile faimoase ale lui Galilei, s-au facut numeroase masuratori ale vitezei luminii. In prezent, valoarea lui c este masurata cu o acuratete remarcabila, datorita progresului tehnologiei. A spune ca nu a masurat nimeni "viteza asta" e o aberatie.
0 0
GRAVITÁȚIE s. f. (Fiz.) Fenomen de atracție reciprocă a corpurilor, dependent de masa lor; gravitate (4). ◊ Câmp de gravitație = spațiul în care un corp își exercită atracția asupra altor corpuri. Centru de gravitație = a) punctul de aplicație al rezultantei forțelor de gravitație exercitate asupra părților care alcătuiesc un corp; b) fig. loc în jurul (și sub influența) căruia evoluează, trăiește cineva sau ceva. – Din fr. gravitation.
Sursa: DEX '98 (1998)

După cum vezi, în definiţia gravitaţiei nu scrie nicăieri că ar fi o forţă. Gravitaţia este un fenomen al naturii, un principiu al atracţiei.

solartec, de fapt ce te doare? ce vrei tu de la acestă discuţie?
0 1
************
0 0
``Fortele au viteza din 1905, ``eu vorbeam de viteza asta,care a ``aparut`` in 1905 :)),si un ``experimentat`` ar pricepe...
0 plusuri 0 minusuri
Teoria cu deformarea spațiului, curbarea; nu-s decît aiureli! Sînt niște explicații aberante ale unor fenomene neînțelese, din aproprierea corpurilor masive din univers. Care au fost credințele, în feudalism, despre univers? Cam de aceleaș fel sînt și multe terorii din zilele de azi.
Experimentat (3.2k puncte)
0 0
Probabil aşa e, dar până când vom avea o teorie mai bună care să explice măsurătorile experimentale ne mulţumim cu asta.
Indiferent de modul de formulare al teoriei, aplicaţiile practice dezvoltate pe baza ecuaţiilor care descriu fenomenele sunt numeroase, utile şi confirmă înţelegerea (chiar şi parţială) a fenomenului.
Un alt exemplu de teorie cel puţin adacadabristică este mecanica cuantică şi totuşi una din aplicaţiile ei o folosim chiar acum: computerul.

Un principiu de bază al cercetării ştiinţifice este că nu stricăm nimic din ce şi-a dovedit utilitatea până când nu găsim ceva mai bun cu care să-l înlocuim.
Aştept propunerea ta.
0 0
Poate că ar fi mai logic ca multe din teorii să fie trecute la capitolul credințe, nu adevăruri.  Nici cîmpul magnetic nu-i cunoscut în profunzime, totalitate, dar este folosit, adică se fac mașini, motoare care funcționează pe bază de magnetism.
0 0
Şi ce e teoria ştiinţifică dacă nu credinţa într-un adevăr dovedit experimental?
Credinţă până la proba contrarie. Spre deosebire de religii care nu acceptă probe contrarii, în ştiinţă orice teorie trebuie să respecte condiţia de falsificabilitate, adică să lase posibilitatea teoretică ca prin experimente să putem descoperi dacă e falsă sau adevărată. De exemplu afirmaţiea "universul este infinit" nu poate fi o teorie pentru că nu există nicio posibilitate de a măsura inifinitul, adică nu e falsificabilă.

Conform principiului lui Occam, cea mai simplă teorie care explică în întregime un fenomen este cea corectă.
0 0
Experimentul poate fi greșit,  sau influențat de cauze, fenomene necunoscute. Se mai poate ca rezultatul unui experiment să fie atribuit  unei cauze; dar în realitate o altă cauză,necunoscută, să fi dus la rezultatul respectiv.
0 0
Exact. Tocmai de aceea fiecare teorie este acceptată de comunitatea ştiinţifică numai până la proba contrarie, şi tot din acelaşi motiv, înainte ca o teorie nouă să se impună, rigorile cer efectuarea a cel puţin 3 experimente DIFERITE, de către echipe de cercetare diferite.
Această rigiditate a comunităţii ştiinţifice încetineşte progresul dar în acelaşi timp asigură un mai mare grad de încredere în durabilitatea teoriilor acceptate.
...