Pentru a vă înregistra, vă rugăm să trimiteți un email către administratorul site-ului.
Pune o întrebare

3.6k intrebari

6.8k raspunsuri

15.5k comentarii

2.5k utilizatori

6 plusuri 2 minusuri
6.0k vizualizari
Am vazut ca sunt legiuni intregi de semidocti care se intreaba patrunsi de intelepciune "Cum am fi daca am putea sa ne folosim mai mult de 10% din creier?".

Iar unii cred ca doar Einstein, in inteligenta sa nepamanteana ar fi folosit mai mult de 10 la suta. Mai mult, am citit ca unii, pe acest motiv, al superioritatii creierului, sunt convinsi ca Einstein nici macar nu a fost pamantean, ci extraterestru infiltrat printre noi pentru a ne ridica un pic din negura nestiintei.

Dar cine a starnit aceasta poveste cu cele 10 procente?
Senior (11.9k puncte) in categoria Corpul uman
0 0
Un adevar incontestabil e ca accesam in jur de 20 de coduri ADN dintr-un total de 64.
Astfel suntem limitati de propriile sentimente din moment ce majoritatea oamenilor traiesc in frica.
0 0
Toata confuzia apare din cauza ca intrebarea este pusa gresit. Ideea la care se face referire nu e ca folosim doar 10% din creier, ci ca folosim doar 10% din creier IN MOD CONSTIENT. Creierul are un sistem nervos autonom care functioneaza independent de sistemul nervos central.
Creierul controleaza toate functiile vegetative ale organismului: temperatura corpului, respiratia, activitatea cardiaca, digestia, etc. insa nu ne supraincarca partea constienta cu un volum asa de mare de informatii. De aceea se spune ca ne folosim in MOD CONSTIENT doar 10% din creier (procentul ramane discutabil).
Practic procesul se petrece cam asa:
Cand inveti o activitate noua ( de exemplu inveti sa sofezi) esti constient de fiecare actiune sau gest, te focalizezi pe actiunea respectiva.
Daca repeti de multe ori aceasi activitate, ea devine reflex (multi soferi profesionisti pot merge kilometrii intregi vorbind la telefon si nu isi amintesc apoi detaliile pe unde au trecut cu masina, deoarece constientul lor s-a focalizat prea putin asupra traseului, lasand asta in seama reflexelor.)
Daca aceasi activitate reflexa se repeta des la mai multe generatii, ea poate deveni instinct.
Ca sa revin, mie mi se pare corecta afirmatia ca nu folosim 100% creierul IN MOD CONSTIENT, desi creierul functioneaza 100%.
0 0
Daca citesti articolul de la link-ul de mai jos te vei lamuri cum sta treaba cu aceasta idee care a generat o falsa problema:
http://inforomania.org/index.php/diverse/76-chiar-folosim-doar-10-din-creier

6 Raspunsuri

3 plusuri 1 minus
 
Cel mai bun raspuns

 

            „Nu exista dovezi stiintifice care sa sugereze ca folosim doar 10% din creier!” (Dr. Eric H. Chudler - Research Associate Professor, Director of Education and Outreach, UWEB, Department of Bioengineering, University of Washington)

            Cu alte cuvinte, afirmatia potrivit careia „Folosim doar 10% din creier” este falsa; este un mit. Ne folosim intregul creier.

De unde a pornit acest mit?

            Originea acestui mit nu este clara. Mitul celor 10% a fost poate gresit asociat cu Albert Einstein care se presupune ca l-ar fi folosit pentru a-si explica intelectul cosmic superior; ori interpretarea gresita a lucrarilor lui Pierre Flourens din anii 1800.

Poate ca acest mit a luat nastere la inceputul anilor 1800 in urma dezbaterilor dintre cei care credeau ca o anumite functie a creierului poate fi localizata intr-o zona precisa a creierului si cei care credeau ca acest organ functioneaza ca un intreg. Aceste dezbateri au fost concentrate in jurul lui Franz Joseph Gall (1757-1828) si Johann Spurzheim (1776-1832) care au dezvoltat ideea frenologiei. (teorie conform căreia ar exista o relație directă între forma și mărimea diverselor regiuni ale creierului și craniului și diversele facultăți psihice ale individului) Insa nu toata lumea era de acord cu cei doi. Marie-Jean-Pierre Flourens (1794-1867), un critic inversunat al frenologiei care credea ca in ciuda faptului ca cortexul cerebral, cerebelulsi trunchiul cerebral au functii separate, toate aceste arii functioneaza ca un intreg („echipotential’). Flourens si-a sustinut teoriile prin experimente in care a indepartat anumite zone ale creierului (in special la porumbei) si a aratat ca deficitele de comportament cresc cu marimea ablatiei. (indepartea chirurgicala a acelor zone). Desi cercetarile intreprinse de Gustav Fritsch (1838-1927), Eduard Hitzig (1838-1907), Paul Broca (1824-1888) and Karl Wernicke (1848-1904) la sfarsitul anilor 1800 au furnizat date importante in favoarea contracararii teoriei echipotentiale, anumiti cercetatori de la inceputul anilor 1900 par sa treaca de partea ideii conform careia creierul functioneaza ca un intreg.

Un cercetator proeminent care a promovat teoriile echipotentialului si „actiunea de mass” a fost Karl Spencer Lashley (1890-1958). Lashley credea ca memoria nu este dependenta de o zona specifica a cortexului cerebral, astfel incat pierderea memoriei era proportionala cu cantitatea de tesut cerebral indepartat. Experimentele sale au aratat ca abilitatea soarecilor de a rezolva sarcini simple, cum ar fi labirinturi sau teste de discriminare vizuala, nu este afectata de leziuni cerebrale mari. Atat timp cat o anumite cantitate din cortex ramanea disponibila, soarecii raspundeau normal la testele pe care le faceau. De exemplu, in 1939 Lashley a subliniat ca soarecii putea face discriminari vizuale cu doar 2% din calea talamocorticala intacta (calea de transmitere nervoasa care transporta informatii de la trunchiul cerebral si tractul optic prin intermediul talamusului catre cortexul vizual; aceeasi calea transporta si alte tipuri de informatii cum ar fi cele auditive). Lashley chiar a sustinut ca acest raspuns (discriminarea vizuala) foloseste doar 700 de neuroni. Intr-un alt experiment din 1935, Lashley a aratat ca indepartarea pana la 58% din cortexul cerebral nu afecta anumite tipuri de invatare. Este posibil ca o exagerare sau interpretare gresita a acestor rezultate sa fi dus la ideea potrivit careia numai o mica parte din creier este folosita. De exemplu, desi soarecii lui Lashley erau capabila sa duca la indeplinire sarcini simple, nu au fost testati pentru alte sarcini mai complicate. Cu alte cuvinte, tesutul cerebral care a fost indepartat poate era necesar unor functii pe care Lashley nu le-a testat. Mai mult, Lashley era interesat in principal de cortexul cerebral, nu si in alte zone ale creierului. Astfel, aceste date nu ar trebui extrapolate si la alte parti ale creierului.

Mai multe figuri publice au facut referire la mitul celor 10%. Psihologul american William James scria in 1908: „Nu folosim decat o mica parte din resursele mentale si fizice de care dispunem”. Niste persoane celebre cum ar fi Albert Einstein si antropologul Margaret Mead au facut de asemenea declaratii cu privire la folosirea a doar 10% din creier.

Indiferent de originea sa, ideea potrivit careia folosim doar 10% din creier a fost promovata de catre media timp de mai multi ani. Multe companii s-au folosit de acest mit pentru a-si vinde produsele. Potrivit reclamelor daca cumparam produsele, programele si dispozitivele lor, am fi fost capabili sa patrundem in puterile nefolosite ale creierului si sa ne imbogatim viata.  (Din pacate multi oameni se lasa pacaliti si astazi si nu ma refer aici numai la creier. Au impresia ca pot manca cat vor, pot bea cat vor, pot pierde cate nopti vor, pot face cate avorturi vor – femeile bineinteles -  intrucat dupa aceea vor lua un medicament minune care le va indeparta orice durere, orice exces si organismul nu se va resimti. O alta mare problema este cu persoanele care-si autoadministreaza medicatie in vederea prevenirii sau tratarii unei boli. Dar avand in vedere ca nu este subiectul acestei intrebari, ma opresc aici.)

Ce inseamna „sa ne folosim doar 10% din creier”? Sustine acest mit ca numai 10% din neuronii creierului sunt activi intr-un anumit moment dat? Daca da, cum ar putea fi acest lucru masurat? Sustine aceasta afirmatie ca numai 10% din creier trimite potentiale de actiune intr-un anumit moment? Chiar daca ar fi adevarat, transmiterea impulsurilor nervoase nu este singura functie a neuronilor. Neuronii primesc un baraj constanta de semnale de la alti neuroni care rezulta in potentiale postsinaptice. (Nu mai explic sinapsa inca o data. Aceasta explicatie a fost data de userul (doamna) Maria Teodorescu aici) Potentialele postsinaptice nu genereaza intotdeauna potentiale de actiune. Cu toate acestea, acesti neuroni, in absenta generarii unor potentiale de actiune, sunt activi.

 

Experimentat (2.4k puncte)
2 plusuri 2 minusuri
E un mit urban bine inradacinat in creierele noastre ca multe alte mituri de genu nefondate. Cel mai probabil a plecat de la psihologul american William James( vezi revista Stiinta si Tehnica, ultimu numar sau http://en.wikipedia.org/wiki/William_James_Sidis). Neurostiintele ne demonstreaza prin instrumente destul de precise ca nu exista vreo parte a creierului care sa se odihneasca nici macar in timpul somnului.

Mereu in cautarea de povesti fericite, mass-media a jucat un mare rol in mentinerea acestui mit urban, incercand sa vanda oamenilor remedii cerebrale miraculoase(la fel ca homeopatia).
Novice (335 puncte)
4 plusuri 1 minus
Creierul uman   foloseste 100% din capacitatea sa. Fiecare sector al sau  este specializat pentru anumite taskuri si se poate ca anumite parti sa fie mai putin  active la un moment dat  , insa nu asi inceteaza activitatea . Conceptia ca creierul asi foloseste max 10%  este falsa, aceasta avand la origine comentariul oarecum filozofic (al carui autor din pacate nu mi-l mai aduc aminte) care sustinea ca noi ne folosim doar o mica parte din capacitatea noastra creativa( sau ceva asemanator). De aici a pornit toata isteria cu cei 10 sau 5% .

          Am sa incerc sa ma exprim cu ajutorul unor   argumente logice , rationale.  Natura*  a incercat , prin evolutie, sa se perfectioneze , sa se adapteze continuu la factori de mediu  pentru a-si favoriza sansele de supravietuire.  Astfel , in conditiile in care ea tinde spre o eficienta maxima , de randament 1 , un creier care functioneasa la o capacitate de 10%  pur si simplu nu este "rentabil". Sa ne gandim ca creierul uman este cel mai mare organ consumator de energie ( in special sub forma de glucoza)   din intreg corpul  , acesta necesitand o cantitate mare nutrienti  pentru o functionare optima . Nu cred ca dupa vreo  3,8 miliarde de ani de  evolutie , natura ar fi acceptat o asemenea "afacere neprofitabila"  in conditiile in care alte specii s-au adaptat extraordinar de bine folosind atat de optim resursele mediului ambiant.  

In plus , daca din creierul uman ar functiona doar 10 % asta ar insemna ca am putea trai si fara cele 90% ceea ce  evident  nu este posibil.

* Prin natura inteleg multimea  tuturor organismelor pamantului.
Junior (565 puncte)
2 plusuri 2 minusuri
Exprimarea corecta este ca nu ne folosim mai mult de 10%  din creier in acelasi timp.

De fapt noi folosim fiecare coltisor al creierului, dar pe rand, nu tot odata, ca s-ar bloca (sau s-ar arde) ca un computer la care am instala o suta de programe si le-am deschide pe toate in acelasi timp ...
Experimentat (3.6k puncte)
2 plusuri 0 minusuri
Imi permit sa fac o analogie intre creier si moturul unei masini.

La fel ca si creierul, cand conducem masina utilizam 100 %  din motor tot timpul, daca masina are viteza mica nu inseamna ca functioneaza doar o parte sau , ex. un piston, functioneaza tot angrenajul.

Asa e si cu creierul, el tot timpul functioneaza 100/% din capacitatea lui doar ca ii putem creste sau micsora eficienta in functie de nevoi
Novice (292 puncte)
3 plusuri 2 minusuri
Chiar azi am citit ceva in legatura cu asta... dar daca ma pici cu ceara, tot nu reusesc sa imi amintesc unde (am bantuit cam mult pe net. :) ). Dar am retinut ceva de genul:

Creierul functioneaza la capacitate normala in ceea ce priveste asigurarea functionarii corpului. Cei cca 10% se refera la cat folosim noi din potentialul pe care il avem la dispozitie privind intelectul (cu creativitate si ce o mai presupune el - aici cred ca ar fi din nou nevoie de Sergiu ;) ). Se punea problema daca creierul si-a atins nivelul maxim de evolutie din acest punct de vedere iar concluzia era ca se mai poate extinde fara grija, din punctul asta de vedere... :) De asemenea, se spunea ca inteligenta nu depinde de numarul de circumvolutiuni, acestea fiind doar o adaptare a creierului la "volumul insuficient" in care este "parcat" - cutia craniana. In ce priveste consumul, el ar necesita 20% din energia corpului. Motiv pentru care iarasi aparea intrebarea ce s-ar putea intampla daca acest procent de cca 10% ar fi depasit (implicit, ar necesita un consum mai mare de energie).
Junior (950 puncte)
...