Pentru a vă înregistra, vă rugăm să trimiteți un email către administratorul site-ului.
Pune o întrebare

3.6k intrebari

6.8k raspunsuri

15.5k comentarii

2.5k utilizatori

5 plusuri 0 minusuri
3.5k vizualizari

(Revin la intrebarea mea dar nu doar din punctul de vedere al lui Hawking).Ne nastem, traim si deocamdata mai devreme sau mai tarziu vom muri.Biblia prin Iisus vorbeste despre imparatia cerului(sufletul care merge in rai,iar alte religii spun despre renastere si reincarnare).

DAR tot in biblie in  Eclesiastul 9:5 Solomon spune:"Cei vii, în adevăr, măcar ştiu că vor muri; dar cei morţi nu ştiu nimic, şi nu mai au nici o răsplată, fiindcă până şi pomenirea li se va uita.  După ce a spus că cei vii ştiu că vor muri, Solomon a adăugat: „Cei morţi nu ştiu nimic“. Apoi, Solomon a explicat acest adevăr fundamental spunând că morţii nu pot nici să iubească, nici să urască, şi că în mormânt „nu este nici lucrare, nici plan, nici cunoştinţă, nici înţelepciune“. În mod asemănător, în Psalmul 146:4 se spune că atunci când un om moare „îi pier şi planurile“. Deci targem doua concluzii:

1-Doar corpul fizic-materia moare. Dar ce ramane dupa?Sa fie spiritul?

2-Sa-i dam dreptate lui Hawking-Suntem muritori şi odată cu moartea corpului nostru încetăm să existăm. Viaţa noastră este ca flacăra unei lumânări: când se stinge, încetează să existe — nu mai merge într-un alt loc.

Ce parere aveti?

Junior (435 puncte) in categoria Religie
1 0
Interesanta intrebarea.
Cred ca Solomon se referea la existenta mortilor vii care nu constientizeaza efemeritatea vietii si nu pretuiesc indeajuns ceea ce au.
Ideea de baza se refera la nivelul existential la care se afla omenirea si cum sclavia e mai rau decat moartea, ca sa nu mai zic ca in mormant ritualurile si geometria te pastreaza "adormit".
De asemenea cei ce traiesc intr-adevar constientizeaza cine sunt si unde se indreapta, deci nu au timp de povesti si profetii despre nu stiu ce imparatii, cum obisnuiesc unii sa bata campii. Adevarata imparatie e universul si e mare iar cand tinzi spre infinit nu-ti poti limita gandirea la cele cateva simturi degradate cu care ne-am obisnuit.
Eu merg pe ideea ca suntem energie, forma materiala fiind doar o manifestare a aceleiasi energii care sta la baza universului, iar energia nu poate fi distrusa, simplu.
PS: cine viseaza bine nu are nevoie de explicatii...
PACE.
0 0
@Iahim:Mai dai din cand in cand si raspuns nu doar comentariu ca nu ne taie nimeni motul.Nu suntem la vreun examen.
0 0
Cuvintele mele sunt pentru cine pune intrebarea, ce parere au ceilalti nu ma intereseaza. Comentariul ma asigura ca cel ce intreaba primeste ideea si contempla si aceasta posibilitate. Desigur oricine e binevenit sa vada adevarul unde e prezent, decizia fiind personala.
0 0
Best, despre ceea ce spune Biblia, ideea sta asa: se spune ca mortii sunt ca si adormiti pana la judecata de apoi. Abia dupa judecata, care se va intampla la sfarsit si pentru toti oamenii, vii sau morti, odata, atunci se face imparteala intre rai si iad. De asta se fac si pomeni, pentru a conta la judecata. De asta e interzis spiritismul, ca sa nu trezesti mortii.

Cat despre un raspuns la intrebare, unul complet dovedit stiintific nu exista. Stim ce se intampla cu corpul dupa moarte. Dar nu sunt dovezi clare ca suntem sau nu doar un mecanism biologic.

10 Raspunsuri

6 plusuri 0 minusuri
Toti am vrea sa credem ca vom trai vesnic, dar cu cat afli mai multe despre univers cu atat intelegi mai bine, ca noi suntem doar o farama de nisip intr-un desert.

Avand in vedere ca pe planeta asta sunt milioane de specii, care mai de care mai minunate. Cu ce suntem noi mai presus de ele ?
Senior (6.9k puncte)
1 0
Cu ce suntem noi mai presus de celelalte vieţuitoare?
Capacitatea de a ne da seama că noi modificăm mediul, lucru pe care plantele şi animalele, deşi îl fac, nu sunt conştiente de asta. Sau posibilitatea de a descoperi, raţiona, conserva şi transmite altora imaginea realităţii, un fel de conştiinţă a universului despre sine. Sau capacitatea de a dezvolta noi forme de existenţă materială (laserul, de exemplu, nu există în formă naturală) sau informaţională (concepte culturale autoreplicante - memele)
0 1
deci sa inteleg ca faci parte din categoria aia de credinciosi egoisti care vor sa ajunga in rai, pt ca sunt rationali, iar plantele si animalele sa ajunga doar in pamant.

Aici te inseli amarnic. Noi nu am fi aparut pe planeta asta fara sa existe plante si animale. Datorita lor suntem aici. Si avand in vedere ca nu poti sa trimiti toata planeta fizic in rai -> rezulta ca asa ceva nu exista.
0 0
profudereligie
nu vreau sa te jicnesc contrazicandu-te, dar as dori sa-ti dau 2 sfaturi: adopta un animal (altul decat omul) si o planta. traieste cu ele zi de zi, apoi spune-mi ca doar noi avem constiinta si toate alea.
al doilea sfat ar fi sa mai citesti din biblie, dar nu doar pasajele de gen david si goliat sau unde se macelaresc oamenii unii pe altii, ci acele pasaje unde d-zeu spune k in fata lui toti suntem la fel (in fraza aia nu exista cuvantul om).
stii, poate k nu intamplator, in geneza, creatorul a vazut, pe masura ce crea, k, "toate erau bune", iar cand isi contempla creatia om, se lasa o mare tacere...
1 0
@Ciprian Constantin
(Probabil te induce în eroare pseudonimul meu.) Nu ajungem în nici un rai, acesta nu există. Suntem animale, întradevăr, dar suntem inteligente. Şi la fel ca celelalte animale avem instinctul de supravieţuire ce ne "spune" că merităm să fim veşnici. Ai dreptate că NOI nu am fi apărut pe planeta asta dacă nu erau anumite condiţii, dar asta nu înseamnă că nu suntem superiori. Şi sunt foarte conştient că suntem pe această planetă de o dimensiune temporală echivalentă cu un fir de nisip pe plajă, faţă de dimensiunea Universului. Tocmai de asta suntem superiori, pentru că suntem conştiinţa acestuia, exponente perfectibile, rezultate specifice evoluţiei. Atenţie! Asta nu implică să nu fim morali.

@deui
Mulţumesc pentru sfaturi. Presupun că tu ai descoperit "conştiinţa" plantelor şi a animalelor.
Biblia este o culegere de basme, ea nu prezintă descrierea universului corect. Este "normativă" şi nu "descriptivă". Cunoaşterea ştiinţifică este exact invers. Eu mă bazez pe ea.
15 plusuri 0 minusuri

Moartea este un proces. O anumită situaţie ajunge să nu mai fie compatibilă cu procesul metabolic specific vieţii şi procesele celulare se întrerup definitiv. Organismul îşi încetează activitatea şi componentele sale chimice reintră în circuitul universului, dar în mod dezorganizat (nu mai există individul, sunt doar substanţe ce au compus acel individ).

Conştiinţa de sine este un ansamblu de procese cognitive, senzoriale şi emoţionale ce generează în creierul performant (nu numai la homo sapiens) imaginea unei individualităţi ce generează "eul". Această conştientizare a propriei fiinţe este o rezultantă performantă a evoluţiei, deoarece indivizii cu această identificare a propriei persoane sunt mai bine pregătiţi pentru a supravieţui, având astfel capacitatea de a transmite urmaşilor genele ce construiesc creiere atât de performante. Devenirea conştiinţei de sine este tot un proces, pornit dinainte de naştere şi oarecum finalizat, în trepte, în jurul vârstei de 3 ani (de asta nu avem amintiri de când eram bebeluşi - despre naşterea conştiinţei de sine la copil). Şi dizolvarea (moartea) acesteia este un proces, ce se întâmplă înainte ca corpul să nu mai funcţioneze. Procesul psihic implică neurotransmiţători şi o supă chimică ce face ca creierul să nu mai discearnă "eul", acesta dispărând pur şi simplu, înecat în senzaţii şi sufocat de informaţie, dar totodată şi anesteziat şi paralizat. Din acest motiv există "moarte clinică". Medicina are câteodată capacitatea de a salva de la moarte organismul, recuperând apoi şi conştiinţa de sine. Sau se ajunge la o situaţie de moarte cerebrală, adică acea conştiinţă nu mai poate fi recuperată, în parte (amnezie) sau total (catalepticii), sau nici măcar procesele vegetative nu mai pot fi prezente. Din acest punct de vedere suntem finiţi, după moarte nu mai există nimic, conştiinţa noastră dispare.

Mai sunt şi informaţiile pe care le construim, le transportăm şi copiem în creierele noastre (meme) şi care pot fi transpuse în ceea ce se numeşte tehnologie (cultura este tehnologie - respectiv informaţie pe suport). Întrucât sunt părţi ale gândirii noastre şi care pot fi transferate sau modificate, memele şi tehno-memele sunt acele componente create de noi şi care ar putea, cel puţin teoretic, să fie veşnice. Roata, de exemplu. Nu este nevoie ca aceasta să fi fost inventată de mai multe ori. Faptul că cineva a inventat-o odată a fost de ajuns ca această tehno-memă să se răspândească şi să prospere, transmiţând odată cu tehnologia ei şi componenta inteligenţei ce a generat-o. Din acest punct de vedere unii sunt nemuritori, în măsura în care sunt importanţi pentru evoluţie.

Junior (1.3k puncte)
0 2
Frumos argumentat, profu-le... cu o singura precizare: ai privit lucrurile unilateral - din punct de vedere materialist... Daca adaugai si celalalt punct de vedere... aveai perspectiva "tridimensionala" a problemei... ;)
Noi suntem ca o pasare care are nevoie de doua aripi pentru a zbura; daca gandim numai materialist (gandirea stiintifica), avem o singura aripa; daca nu gandim si materialist (gandirea habotnic-religioasa), iarasi nu putem zbura... Biblia ne invata multe lucruri, dintre care iata cateva: ca trebuie sa fim intelepti, sa cercetam TOATE lucrurile si sa pastram ce e bun, sa fim chibzuiti (sa nu picam in extreme) si inca multe altele care mie imi sunt de un real ajutor. Si asta ma impiedica atat sa fiu o habotnica cu creierul spalat (cum, din pacate, sunt foarte multi prin biserici - desi NU sunt toti), precum ma impiedica sa fiu o adepta extremista a stiintei... Eu cred ca stiinta ne este ingaduita tocmai pentru a putea intelege niste lucruri, avand in vedere ca mintea noastra are nevoie de argumente logice... iar mintea si sufletul nostru trebuie sa se acordeze, sa lucreze la unison pentru ca noi sa putem afla adevarul... ;)
1 0
Îmi pare rău, Sorina, greşeşti.
Iată demonstraţia: Pământul este o planetă ce se roteşte în jurul Soarelui, sferoidă, uşor turtită la poli. Acum 1000 de ani se considera că acesta este plat şi că Soarele se deplasează peste el. Asta nu înseamnă că atunci ar fi fost mai plat decât acum. Faptul că mulţi oameni susţin o idee, nu înseamnă că aceasta este adevărată. Deci adevărul nu este "undeva la mijloc" şi nici la latitudinea "bunului nostru simţ". Considerând că unii văd pământul plat şi alţii rotund nu înseamnă că el este "între plat şi rotund" sau "ar putea fi".
La fel şi cu "viaţa de după moarte". Chiar dacă este "convenabil" pentru noi să considerăm că există ceva dincolo, asta nu face ca dincolo să existe ceva, indiferent câţi oamenii ar crede în acest lucru.
De asta "cunoaşterea ştiinţifică" este imbatabilă: nu este subiectivă.
0 1
Si ce ne facem cu toate marturiile celor care au trecut prin moarte clinica? Si cu toate cercetarile facute in acest domeniu? Sunt filme documentare realizate de catre medici si alti oameni de stiinta care cerceteaza aceste fenomene... De ce declaratiile lor nu le luati in seama? (Asta, ca sa nu mai spuna nimeni ca ma folosesc numai de ceea ce spune Biblia: iti adresez aceeasi invitatie pe care i-am adresat-o mai jos lui MariusMocanu)
1 0
Mărturiile nu pot fi luate în calcul ca fiind valide ştiinţific. Oamenii se pot înşela, ba chiar eroarea este o condiţie default, experienţa fiind cea care diferenţiază realitatea de imaginea ei din creierul uman. Noi învăţăm toată viaţa să depăşim condiţia de a ne baza pe mărturii (specifică infantilismului) şi de a ne coordona în funcţie de dovezile nesubiective (metoda ştiinţifică) şi tot mai avem carenţe. De asta folosim instrumente controlabile pentru a defini realitatea corect. Mărturiile pot fi un indiciu că ceva se întâmplă în creierul acelui om (vezi mai sus). Şi cum să nu se întâmple o grămadă de evenimente, odată ce creierul muribundului este în plin proces de destrămare.
Un experiment în sensul verificării fenomenelor de moarte clinică a fost executat în SUA de o organizaţie a scepticilor, în condiţii de securitate a informaţiilor. A fost montat deasupra lămpilor din camerele de terapie intensivă (unde sunt cele mai multe evenimente declarate ca fiind moarte clinică), într-un loc ce nu putea fi sesizat de medici sau de pacienţi, un panou cu o anumită inscripţie. Conform declaraţiilor "sufletul" celui în traumă iese din corp şi îşi priveşte fiinţa dintr-un loc imediat de sub tavan, loc din care ar fi putut să identifice mesajul de pe panou. Deşi au avut loc resuscitări reuşite în care pacienţii au "mărturisit" că s-au detaşat de corp, nici unul nu a amintit de mesajul de pe panou, ba chiar nici măcar panoul. Este clar că aceste mărturii sunt o reflexie a mitologiei umane cu privire la aceste fenomene decât "reale experienţe personale" (asemănător cu experienţele răpirii de către extratereştri). O altă carenţă este metoda defectuoasă de investigare, cu întrebări cu răspuns sugerat de tipul "spune ce ai visat - aha, deci am visat ceva"...)
(Scuză-mi întârzierea.)
0 1
Dar de filmul asta, de exemplu, ce zici? Sunt mai multe, e adevarat, dar asta mi-a picat sub ochi acum, cand ti-am citit raspunsul... ;)
Cat despre panoul despre care vorbesti... cu siguranta, nici eu nu as fi pomenit despre el, pentru simplul motiv ca nu m-am uitat nici macar o clipa in urma... iar revenirea a fost practic instantanee... de acolo de unde eram, direct inapoi in corp... sau, cel putin, doar atat imi amintesc... Asta nu anuleaza, totusi, ce s-a intamplat atunci cu mine... ;)
1 0
Încearcă să te gândeşti la situaţia în care dormi fără vise. În acel moment Eul tău unde este? La prima vedere am spune că acesta "doarme" şi el. Fals. În acel moment Eul a dispărut, pur şi simplu. Adică procesul acelui soft (ca şi cum ar fi un program de calculator) a fost închis. Baza lui rămâne scrisă în neuroni, dar el nu mai funcţionează şi nu mai face operaţii. Când, accidental, este stimulat, deşi dormi, acesta generează visele, dar apoi dispare iar. În cazul morţii clinice acesta dispare, deşi stimularea lui este acerbă, dar numai ca proces şi nu ca neuroni depozitari. Când ne trezim din somn are loc un protocol anume prin care Eul se activează şi el, invers dezactivării când mergem la somn, dar în cazul morţii clinice Eul nu mai apucă să urmeze protocolul sau să se întrerupă pur şi simplu, rămânând activat o perioadă.
3 plusuri 6 minusuri
Desigur ca exista ceva intrucat nu exista "nimic"...
Junior (1.3k puncte)
2 plusuri 1 minus
Dupa moartea unuia e viata altuia.
Experimentat (3.3k puncte)
1 plus 0 minusuri

,,Biblia prin Iisus vorbeste despre imparatia cerului(sufletul care merge in rai,iar alte religii spun despre renastere si reincarnare)."

Argumentele Biblice sunt egale cu argumentele Budiste, egale cu argumentele Iudaice, egale cu 0 pentru dovedirea unui fapt .

Raspunsul la intrebarea ta este simplu, si il parafrazez pe Dr. House:

Dupa ce mori e la fel ca inainte sa te fi nascut. Daca vrei sa te minti cu ceva pentru ca nu poti accepta asta fiind un animal structurat pe motive pe termen lung , cu memorie si intelegere a principiului de actiune-reactiune , si aceste abilitati intelectuale te fac sa te intrebi ce se intampla dupa, e ok din partea mea.. poti sa crezi in orice religie vrei, e natural, suntem niste maimute speriate de moarte cum ar trebui sa fie orice fiinta vie. Dar pastreaza religia  ta pentru tine si nu veni cu exemple de acolo pentru ca sunt egale cu 0.

Multumesc

Novice (301 puncte)
0 1
Ca sa poti face afirmatii atat de categorice (cum ca toate afirmatiile cuprinse in scrierile religioase sunt egale cu zero), ar trebui sa le fi cercetat foarte, foarte bine... Ai incercat, macar, sa faci asta? Daca nu, iti recomand sa incerci... eu am facut-o, plecand exact de pe aceeasi pozitie pe care esti tu acum... Si, spre marea mea surprindere, ceea ce am aflat m-a facut sa declar (mai ales aici, la categoria RELIGIE, unde Thebest a plasat foarte bine intrebarea) ca EXISTA ceva dupa moarte... oricat ti-ai dori tu sa nu fie asa... dupa cum si inainte de moarte exista ceva... chiar daca nu ne amintim (cel putin, nu in conditii obisnuite)... ;)
Daca doresti, te invit si pe tine sa citesti cateva lucruri legate de acest subiect, pe blogul meu (il gasesti la profilul de utilizator) cautand postarea Viata dupa moarte - 2 (eventual, si continuarile). Apoi, daca doresti sa discutam pe aceasta tema, iti voi sta la dispozitie atat cat imi permit timpul si cunostintele... ;)
1 0
@Sorina Pirosca
Adică vrei să spui că tu ai studiat foarte bine religiile politeiste pentru a avea convingerea că acestea sunt eronate? Sau nu sunt eronate? Toate sunt corecte? Inclusiv satanismul?
În urma studiului religiei ai ajuns mai repede la concluzia că VREI să existe ceva după moarte şi asta se datorează persuasiunii de care este capabil discursul religios.
0 1
Profu-le, eu nu fac afirmatii de genul "toate chestiile religioase sau stiintifice sunt un gunoi"... la asta m-am referit... Esti prea inteligent ca sa nu fi priceput... dar ai incercat sa ma bagi in corzi... ceea ce nu e fair... ;) Eu nu AM VRUT sa existe ceva dupa moarte, pur si simplu am vrut sa aflu DACA exista sau nu... si am aflat... ATAT... ;)
Si ti se pare ca discursul meu pare a fi unul asemanator cu ceea ce auzi prin biserici (indiferent de care ar fi ele)?! Te asigur ca nu vei auzi asa ceva pe acolo... cel putin, din cate am verificat eu pana acum... :D
1 0
Atenţie, amesteci două lucruri ca şi cum ar fi similare, cunoaşterea de tip ştiinţific şi interpretările de tip religios.
Faptul că unele discursuri folosesc vocabularul ştiinţei nu le transformă în ştiinţă (vezi pseudoştiinţa, nu degeaba are pseudo- în faţă). Iar trăirile personale sunt subiective, adică fără valoare ştiinţifică.
Problematica "vieţii după moarte" sau a "existenţei extracorporale" în momentele de moarte clinică este dificil de studiat, dar nu imposibil. Numai că "mărturiile" subiecţilor sunt din start suspecte de eroare de judecată, aceştia fiind cu grave probleme odată ce sunt în moarte clinică.
6 plusuri 0 minusuri

Da, există ceva după moarte. Există ceea ce ai făcut tu în timpul vieții --- realizări materiale sau spirituale ---, dacă lumea a considerat că ceea ce ai lăsat în urma ta merită păstrat. Există efectele acțiunilor tale --- bune sau rele --- asupra vieții celor cu care ai fost în contact. Există persoanele care te-au cunoscut și care au păstrat amintirea ta. Există informația ta genetică, dacă ai transmis-o mai departe. Există organele sau părțile de organism pe care le-ai donat (sînge etc.). Există moleculele din corpul tău (dintre care unele le ai și tu din altă parte, iar altele le-a creat organismul tău); după moarte o parte aceste molecule se întorc în natură, mai ales dacă nu ți se va incinera corpul.

Dacă toate astea se pot numi suflet sau spirit sau viață veșnică, atunci da, ele continuă să existe și după moartea organismului. De altfel ce avem noi azi este ce-a rămas din viața celor care nu mai sînt: știință, informații despre trecut, tehnologie, artă, tradiții, cultură, limbă, obiecte etc.

Dar pentru viața de după moarte în sens religios nu există nici cea mai mică dovadă. Cine mizează pe ea, mizează pe povești.

 

Expert (12.9k puncte)
0 0
Dupa ce nu va mai fi AdiJapan sau ProfuDeReligie sau multi altii, vor ramane totusi aceste mesaje care pot avea un impact in vietile multora, le pot schimba o idee foarte importanta si uite asa, o parte din ei va continua sa existe in aceia. Si asa si trebuie, asta e firea naturii, asa ajuns sa existe ceva deosebit cum e viata, din materie fara viata. Viata apare, exista si se dezvolta tocmai atunci cand ramane ceva deosbit si durabil, dupa altceva care dispare.
0 0
Am sentimentul că Luke caută să identifice răul cu anumite persoane.
0 0
doar o precizare.. nu "cu"!.. "din" anumite persoane
0 1
AdiJapan, ai inceput frumos raspunsul... dar, la un moment dat, ai inceput sa le cam amesteci... ;)

...după moarte o parte aceste molecule se întorc în natură, mai ales dacă nu ți se va incinera corpul. - Iti dau o veste proasta: ABSOLUT toata energia din care esti tu alcatuit (materiala - adica palpabila - sau imateriala) se reintoarce in ceea ce tu numesti natura (de fapt, nu numai in ea dar ma rezum la atat, deocamdata), indiferent daca esti incinerat sau te mananca viermii sau... ;)

Dacă toate astea se pot numi suflet sau spirit sau viață veșnică, atunci da, ele continuă să existe și după moartea organismului. - Prin viata vesnica se intelege existenta intr-o altfel de stare, alta decat cea de aici, de pe pamant... existenta a chestiei aleia de se numeste suflet sau spirit sau Dumnezeu stie cum (ca nici eu nu sunt prea dumirita care cum e :D )... a chestiei aleia care ne-a fost data de Dumnezeu prin suflarea de viata, chestia aia care ne adaposteste constiinta si constienta si care (mai ceva decat un GPS performant) ne duce spre imparatia lui Dumnezeu PRIN MOARTE (care este un fenomen) pe care o percepem (imparatia) ca fiind Rai sau Iad (in functie de incarcatura cu care plecam de aici - informational vorbind... e ceva mai complicat, incerc sa ma exprim cat mai pe scurt)...

Dar pentru viața de după moarte în sens religios nu există nici cea mai mică dovadă. - Ce ai considera tu drept dovada? De exemplu, marturiile celor care au trecut prin moarte clinica sunt valabile? De exemplu, explicarea prin cuantica a unor lucruri prezentate in Biblie, ar constitui o dovada? (E adevarat, si azi - daca vorbesti unui neavizat despre cuantica - poti fi privit ca un extraterestru... iti inchipui ca, la momentul scrierii Bibliei nu putea fi vorba sa utilizezi asemenea termeni ;) ) Si culmea este ca, in orice religie ai cauta (desi sunt atat de diferite, din anumite puncte de vedere), vei gasi referiri privitoare la o alta existenta... Iar stiinta insasi descopera ca EXISTA anumite fenomene care INCA nu pot fi explicate... dar le constata existenta, functionalitatea... Daca strutul nu poate vedea anumite lucruri cand are capul in pamant, nu inseamna ca acele lucruri nu exista... dar, cand va reusi sa scoata capul la lumina (= cand stiinta va avansa suficient)... dovezile vor aparea din ce in ce mai clar... ;) Exista si acum, numai sa vrei sa le vezi...
1 0
N-am înțeles în ce constă vestea proastă. Eu am spus că e de preferat dezintegrarea biologică în raport cu incinerarea, pentru simplul motiv că prin incinerare moleculele complexe (produse de organism sau extrase din alimente) sînt reduse la molecule simple, în majoritate oxizi.

Mulțumesc că îmi explicați ce înseamnă viața veșnică. Dar nu faceți decît să repetați aceleași povești pe care mi le-au spus și alții, tot fără dovezi.

Dovezile acceptabile pentru viața de după moarte sînt aceleași care se acceptă în cercetarea oricărui fenomen. Mărturiile celor care au trecut prin moarte clinică nu pot dovedi nimic despre viața de după moarte, pentru că ei de fapt n-au murit de tot (evident). Despre explicarea cuantică a vieții veșnice încă n-am auzit, tare sînt curios ce-ar putea să însemne.

Deci una peste alta ați rămas în pătrățica numărul unu: dovezile pentru viața de apoi lipsesc cu desăvîrșire. Deci deocamdată viața de apoi e vorbă goală. Ceea ce se pare că nu vă împiedică să credeți în ea.
0 1
Iti adresez aceeasi invitatie adresata lui MariusMocanu, mai sus... ;)
0 plusuri 7 minusuri

Thebest, sunt placut impresionata sa te regasesc citand din Biblie... asta inseamna ca chiar iti doresti sa afli niste raspunsuri... Biblia spune "Şi dacă (...) vei căuta pe Domnul Dumnezeul tău, Îl vei găsi, dacă-L vei căuta din toată inima ta şi din tot sufletul tău." (Deut. 4:29) si "Domnul cercetează toate inimile şi pătrunde toate închipuirile şi toate gândurile. Dacă-L vei căuta, Se va lăsa găsit de tine" (1 Cronici 28:9) si vor mai fi fiind si altele dar nu am timp acum sa le caut... ai priceput mesajul... ;)

Cat mai pe scurt, incerc sa iti dau un raspuns la intrebare (este punctul meu de vedere, nu reprezint oficial pe nimeni):

Cei vii, în adevăr, măcar ştiu că vor muri - Cei vii se refera la aceia care stiu ca exista ceva dupa aceasta viata (cei care au sufletul viu, activ, in legatura cu Dumnezeu, renascut - cum se spune prin biserici), ca existenta lor va continua in ceea ce numim Imparatia lui Dumnezeu. Stiu ca le vor muri aceste trupuri, materiale (aici, acesta e sensul cuvantului).

(...) dar cei morţi nu ştiu nimic - (Nu luam sensul propriu, pana si un copil stie ca un creier mort nu mai valoreaza nici cat o ceapa degerata... ;) ) Cei morti sunt cei care nu cred ca mai exista ceva dupa aceasta viata. Si orice alte cunostinte ar avea (ca oameni), daca nu au reusit sa inteleaga acest lucru esential, elementar... toate celelalte cunostinte ale lor pier odata cu trupul, cu creierul in care au fost acumulate...

(...) şi nu mai au nici o răsplată, fiindcă până şi pomenirea li se va uita. - Tot ceea ce este pamantesc (material) este efemer... chiar daca dureaza zeci, sute, mii de ani... ce reprezinta un astfel de interval fata de existenta Universului, de exemplu? Si pana si Universul a avut un inceput... asadar, implicit va avea si un sfarsit, indiferent ce va insemna aceasta...

(...) morţii nu pot nici să iubească, nici să urască, şi (...) în mormânt „nu este nici lucrare, nici plan, nici cunoştinţă, nici înţelepciune“. - Nu voi comenta sensul literal (propriu), este mai mult decat clar... Dar... daca ne gandim ca toate aceste atribute apartin trupului material, este normal sa afirme asta; iubirea si ura sunt sentimente umane, de raportare la anumite situatii (de fapt, se refera la anumite incarcaturi energetice, la vibratii de o anumita intensitate... dar patrundem deja in alte sfere... ;)  ). Celelalte se refera la atribute ale creierului (apartinand iarasi planului material). Daca intelegem prin "mormant" locul in care ne petrecem existenta de dupa aceasta viata... trebuie sa intelegem ca acea forma de existenta nu are nimic de a face cu ceea ce intelegem in aceasta existenta prin A TRAI... trupul nostru este altfel, timpul nu mai exista, materia cu toate atributele ei dispare... Este greu, cu mintea aceasta axata pe gandirea materialista, sa concepem asa ceva... de aceea, cei care traiesc anumite experiente sunt extrem de favorizati in aceasta intelegere pentru ca ei stiu/inteleg despre ce este vorba... Normal ca, atunci când un om moare, „îi pier şi planurile“ - planurile unui om sunt concepute intr-un creier material, pentru o lume materiala... ele nu au nimic de a face cu trecerea in acea existenta... nu au nici o valoare... se dizolva odata cu incetarea activitatii materiei cenusii... Singurele informatii care isi continua existenta sunt lucrurile care deja au apucat sa fie infaptuite pana la acel moment, valoarea lor fiind stocata ca informatie in constiinta noastra (as zice eu). Acele informatii ne vor determina "starea" de rai sau pe cea de iad...

Nu stiu cat ai reusit sa intelegi din aceste cateva randuri... astea sunt discutii care necesita mult, mult timp si... noi stam cam prost la capitolul asta... :)

Voi incheia facand doar inca o remarca, referitor la Hawking: crezi ca pentru el era convenabil sa creada intr-o existenta ulterioara acestei vieti? Eu cred ca nu pentru ca, implicit, singurul loc de "cazare" pe care s-ar fi putut gandi ca il va ocupa era iadul, avand in vedere lipsa lui de credinta... Probabil ca este motivul pentru care multi oameni prefera sa nu accepte aceasta idee... Problema lor (poate ca si a ta) este: dar daca, totusi, viata de dupa viata exista si este asa cum este descrisa in textele religioase? ;)

Junior (950 puncte)
0 0
Daca tot am primit voturi negative... e ciudat ca nu am primit si justificarea lor, nu e asa? Daca cineva nu este de acord cu cele spuse de mine, macar sa imi dea argumentele lui in acest sens... Desigur, in cazul in care le are... ;)
0 plusuri 0 minusuri


 Isus Hristos a vorbit despre starea morților. Când a auzit că Lazăr, a murit El a zis ucenicilor Săi: "Lazăr, prietenul nostru a plecat la odihnă." Ucenicii au crezut că a însemnat că Lazăr a fost sa se  odihneasca sau sa doarma  . Dar s-au inselat. Isus a explicat: "Lazăr a murit." (Ioan 11:11-14) Observați că Isus a comparat moartea cu odihna sau somnul Învățătura biblică este clară: când vom muri vom înceta să mai existam. Moartea este opusul vietii . dupa moarte sufletul inceteaza sa mai existe.Mortii nu vad nu aud.Ceii vii sunt constienti ca vor murii insa ceii morti nu  sunt constienti de nimic.Noii suntem ca si flacara unei lumanari cand flacara se stinge nu merge nicaeri pur si simplu nu mai exista.

Novice (117 puncte)
0 plusuri 6 minusuri
Dumnezeu la creat pe om ca sa traiasca pentru totdeauna pe pamant.Accesta a fost scopul initial al lui Dumnezeu.El a pus primul cuplu uman intr-un paradis incantator.Ei au fost perfecti.DUMNEZEU NE-A CREAT CU DORINTA DE A TRAII PENTRU TOTDEAUNA .EL NE-A DAT POSIBILITATEA DE AS-I INDEPLINI SCOPUL .
Novice (117 puncte)
3 0
exact!.. şi marmota împacheta ciocolata...
2 plusuri 0 minusuri
Cel mai probabil este ca nu exista nimic dupa moarte, este la fel ca inainte de nastere, nu existi.

Biblia nu este o autoritate, asa cum cred multi, pur si simplu este o simpla carte.
Experimentat (3.3k puncte)
...