Question

Ai o clepsidra de 4 minute si o alta de 7 minute. Cum masoari exact 9 minute?

Comments

sa inteleg ca ai citit si tu articolul http://www.wall-street.ro/articol/IT-C-Tehnologie/130199/google-angajare-test-inteligenta.html
si te-ai gandit sa pui cea mai simpla intrebare de acolo. asta pot zice ca mi-a luat cam 20 sec, si exista mai multe variante de raspuns.

Cum ramane cu restul intrebarilor ?
Intrebarea 20 eu nu o inteleg.

Nu prea am inteles explicatia lui Puiu. Destul de complicata.
clepsidra de 4 min o intoarcem de 2 ori in timp ce cea de 7 min se scurge odata => In cea de 4 min mai ramane 1minut. dupa trecerea minutului
intoarcem clepsidra de 4 min de inca 2 ori si gata.

---

"Dupa trecerea minutului intoarcem clepsidra de 4 min de inca 2 ori si gata". Dupa 8 min cum masuram inca 1 min intorcand clepsidra de 4 min de 2 ori?

---

In cea de 4 min mai ramane """"""""""""1minut.""""""""" dupa trecerea minutului, intoarcem clepsidra de 4 min de inca 2 ori si gata.  rezulta 1+4+4=9 sau ma insel eu ?

---

Pai atunci precizeaza cand incepi masuratoarea, cand e t zero ?. Daca incepi masuratoarea din momentul golirii clepsidrei de 7 minute e in regula, dar asta trebuie sa precizezi tu, nu sa deduc eu. Tu  intorci clepsidra mica de 4 ori si cea mare de zero ori, in timp ce eu intorc pe cea mica de doua ori si pe cea mare de doua ori, adica tot 4 intoarceri. Unde e mai complicata solutia mea, sau neclara? Eu fac operatia 4+4+1=9 iar tu vii cu o procedura "simplificata" si creezi algoritmul 1+4+4=9.

Answer 1

Salut ktn91land,

Notam clepsidra de 4 minute cu a si cea de 7 minute cu b.

1. Pornim simultan a si b.

2. Dupa 4 minute intoarcem a, moment in care in b mai este nisip pentru 3 minute.

3. Cand se termina nisipul in b, adica dupa 7 minute, intoarcem b, in a avand nisip pentru inca 1 minut.

4. Cand se termina nisipul din a, adica dupa 8 minute in total, intoarcem din nou b, in care s-a scurs intre timp nisipul corespunzator duratei de 1 minut. Cand se termina nisipul din b, adica dupa 1 minut, am masurat 8+1=9 minute

Comments

Felicitări!

---

Corect! :)

---

Soluția se bazează pe ipoteza (neprecizată de problemă) că scurgerea nisipului are loc cu debit constant, indiferent cît nisip e în partea de sus. În practică s-ar putea ca lucrurile să stea puțin altfel, iar „minutul” de la ultimul pas să fie puțin mai lung decît un minut.

---

O alta ipoteza pe care am prezumat-o este aceea ca intoarcerile clepsidrelor se fac in intervale de timp nule. Dar care ar fi, fizic vorbind, motivele pentru care "minutul" final sa fie mai lung decat un minut?

---

Debitul scurgerii nisipului s-ar putea să depindă de cantitatea de nisip aflată deasupra. Dacă în loc de nisip am avea un lichid, atunci această dependență ar fi evidentă, dar efecte mai mici s-ar putea produce și la nisip. Simpla greutate mai mare a nisipului de deasupra ar putea face ca debitul să fie mai mare.

Iar dacă debitul e mai mare cînd avem mai mult nisip deasupra, atunci se întîmplă următorul lucru: cantitatea de nisip care se scurge într-un minut cînd majoritatea nisipului e sus are nevoie de mai mult de un minut pentru a se scurge cînd majoritatea nisipului e jos.

Nu-mi dau seama cum stau lucrurile în realitate. Fizica materialelor granulare este foarte complexă, eu unul nu am studiat deloc așa ceva, iar intuiția mă ajută prea puțin ca să pot estima cît de mare e diferența între debitele de scurgere. Cel mai simplu ar fi să facem un experiment. Aveam o clepsidră pe-aici...

---

Am găsit-o. E o clepsidră de 3 minute (nominal; pe măsurate e în jur de 187 s). Am lăsat-o să se scurgă 60 s într-un sens (inițial cu tot nisipul sus), apoi am întors-o și am cronometrat timpul de scurgere. Am făcut experimentul de 3 ori și am obținut rezultatele: 62, 60, 62 s. Nu e destul ca să trag o concluzie clară, dar tendința pare să fie spre lungirea „minutului” de nisip la întoarcere, așa cum bănuiam. La o clepsidră de 7 minute e de așteptat ca efectul să fie mai mare, pentru că diferența de greutate între sensuri e mai mare. Ar fi interesant să facă și alții experimentul, cu alte clepsidre, de preferat mai mari, pentru ca eroarea de cronometrare să nu conteze mult.

---

Interesant! Ar putea fi luata in considerare si maniera in care aerul dizlocuit din jumatatea inferioara a clepsidrei este lasat sa patrunda in jumatatea superioara. Intuitia imi spune ca un strat superior mai gros de nisip ingreuneaza circulatia aerului in sus (efectul comprimant al aerului, exercitat de un material granular imi pare, totusi, neglijabil), ceea ce sugereaza ca scurgerea unei cantitati superioare mai mici (deci un strat superior mai subtire) ar fi favorizata din acest punct de vedere. Regret ca nu am la indemana o clepsidra, chiar am devenit curios, chestiunea este interesanta. Oricum, dialogul nostru evidentiaza un tip de situatie in care curiozitatea stiintifica devine contagioasa. Este reconfortant acest lucru, mai ales cand constat ca abordarile nestiintifice si agresiv stupide se inmultesc pe Scientia Q&A.

---

Într-adevăr trebuie să existe și efectul scurgerii aerului, care e invers față de cel al greutății părții de sus. Impresia mea e că efectul aerului e mic totuși, pentru că nisipul nu poate menține o diferență de presiune semnificativă. În plus, chiar dacă există o diferență de presiune firele de nisip care urmează să cadă ar fi foarte puțin afectate.

Da, și mie îmi plac discuțiile astea. Mai ales problemele de matematică au foarte adesea defectul că se îndepărtează de realitate. Uneori merită să te întrebi dacă dincolo se simplitatea matematică nu se ascund și niște complicații fizice interesante.

---

sau mult mai simplu,intoarcem clepsidra de 4 min,dupa ce s-a scurs jumatate,adica doua min,o intoarcem si pe cea de 7 min.

---

Nu puteți ști cînd s-a scurs jumătate. Formele uzuale de clepsidră nu permit evaluarea vizuală a cantității de nisip, pentru că cele două părți au forme diferite.