Pentru a vă înregistra, vă rugăm să trimiteți un email către administratorul site-ului.
Pune o întrebare

3.7k intrebari

6.8k raspunsuri

15.5k comentarii

2.5k utilizatori

4 plusuri 1 minus
645 vizualizari

Ne îndreptăm către o dominanţă a imbecililor... Asta dacă nu s-a instaurat deja.

Peste tot văd imbecili cu pretenţii de experţi: nutriţionişti (unde se predă asta?), sexologi, astrologi (secondaţi de Nety şi alţi turmentaţi nety-like), adepţi ai teoriilor conspiraţiei, pseudoctori ("experţii" în medicină alternativă ori mânuitorii de energii), pseudocercetători (cei care au descoperit în baie teoria totului ori cine ştie ce principiu ultim al naturii) şamd.

Ce întrebări ne-ar ajuta pentru a putea dezasambla noianul compact de stupizenii pseudoştiinţifice cu care ne inundă zilnic televiziunile, cotidienele şi... unii cunoscuţi?

Şi ca să nu vă plângeţi că întrebarea e grea, vin eu cu prima întrebare:
Care este sursa afirmaţiei?

Senior (11.9k puncte) in categoria Informatii utile
0 0
Intuitie...
0 0
Nutritionistii ar trebui sa fie endocrinologi.

3 Raspunsuri

3 plusuri 0 minusuri
2 plusuri 1 minus

Si-au pus si altii intrebarea asta, dar mai mult, au si raspuns la ea!.. Sunt multe acele intrebari si am preferat sa dau tema de casa celor care chiar ii intereseaza acest deosebit de important aspect al educatiei si al autoeducatiei proprii. Din pacate totul este in engleza..

Uite AICI un kit de detectie a "gogoaselor", autorul fiind un reper in ce priveste scepticismul, dar si un extrem de apreciat om de media, este vorba de Carl Sagan.

AICI ai un clip in care vorbeste o alta mare personalitate a scepticismului actual, Michael Shermer, fondatorul unei adevarate miscari in SUA (The Skeptics Society) si editor la una din cele mai prestigioase reviste (Skeptic Magazine) de profil din lume. Va invit sa ascultati ce zice omul si sa carcotiti sau eventual sa completati kit-ul lui..:).. Am gasiti aici si o varianta scrisa a videoclipului, pe care am sa incerc sa o traduc mai pe scurt intr-un comentariu urmator.

AICI ai cele mai "uzuale" erori de logica ce sunt regasite in argumentatiile folosite pentru sustinerea acestor cauze defecte.

 

 

 

Experimentat (3.1k puncte)
0 0
Sceptic: Persoana care nu are incredere in nimic, care se indoieste de toate... un model demn de urmat.
Precum criticii, si scepticii sunt ipocriti...
0 0
Sceptic si critic!! Daca ai fi avut curiozitatea sa si citesti sau sa asculti materialele, probabil ca o simpla definitie abstracta nu era suficienta sa ma descri pe mine... Dar tocmai m-am convins ca nu te intereseaza si nici nu o sa insist ca nu am nici cel mai mic motiv!

Deci dupa capul tau scepticii si criticii sunt ipocriti! Tu fiind un critic te invit sa constati ca te-ai bagat si pe tine in oala ipocritilor, desi personal eu cred cred ca suntem in oale foarte diferite!
0 0
NOTA: Afirmatiile sunt facute fie de oameni implicati in stiinte, pseudo-stiinte, dar si de cei care au convingeri si credinte personale. Nu ar trebui sa se simta nimeni ofensat de textele de mai jos, intentia este stric de a o feri o metoda foarte apreciata in lumea de azi, din simplu motiv ca functioneaza!


Intrebari cu care depistam afirmatiile false sau eronate!

Cand cineva face o afirmatie intrebarea care este des pusa ar fi "de ce ar trebuie sa credem?", iar raspunsul este simplu: nu trebuie!! Insa nu strica sa verificam ce spun unii si altii, critic si sceptic, pentru a evita sa fim sub influenta unor idei sau afirmatii inexacte sau false, iar pentru asta Michael Sherman a gandit un set de intrebari ce trebuie sa si le puna fiecare, cand ajungem in contact cu o anume afirmatie:
1.    Cat de sigura este sursa afirmatiei?
•    Oamenii pseudo-stiinelor par de incredere, insa daca ne uitam mai atentifaptele si figurile pe care le citeaza sunt distorsionate, extrase dintr-un context sau ocazional fabricate. Sigur unii fac unele greseli, insa acestea de regula sunt aleatorii si ne-directionate.
2.    Face des aceasta sursa afirmatii asemanatoare?
•    Oamenii pseudo-stiinelor au obiceiul sa mearga inainte impotriva faptelor, facand afirmatii care nu sunt in relatie cu stiintele actuale. Sigur unii dintre marii ganditori trec peste datele curente in speculatiile lor, iar unii oameni de stiinta asculta ce au acestia de zis fara sa-I contrazica, insa asta in idea de a nu ignora sau distorsiona informatiile aflate la marginea cunoasterii.
3.    A fost afirmatia verificata de o alta (alte) surse?
•    Acesti oameni fac de obicei marturii care nu sunt verificate sau sunt verificate doar de surse in interiorul cercului propriu de credinte (convingeri), dar este esential ca sa poata fi facuta o verificare din afara.
4.    Cum se potriveste afirmatia cu ceea ce deja stim despre functionarea lumii?
•    O afirmatie extraordinara trebuie plasata intr-un context mai larg si apoi verificat cum se potriveste, ce corelari presupune, ce efecte are subiectul afirmatiei in contextul propriu, ce urme a lasat manifestarea subiectului afirmatiei.
5.    A contestat cineva afirmatia, sau aceasta are doar dovezi de sustinere?
•    Exista inclinatia spre confirmare, sau tendinta de a cauta dovezi pentru confirmare si a le respinge sau ignora pe cele care contrazic afirmatia. Aceasta inclinatie e puternica, patrunzatoare si aproape imposibil de evitat. De aceea metodele stiintifice verifica si ras-verifica datele obtinute si replicile, iar posibilitatile de a falsifica o afirmatie sunt foarte mici. Poate fi totusi dificil sa trasezi o linie precisa intre legitimitatea sau falsitatea unei afirmatii, uneori marginea este neclara.
6.    Dovezile conduc cu preponderenta spre afirmatiile respective, sau spre alte concluzii?
•    Teoria evolutiei de exemplu este dovedita prin convergenta dovezilor, de un numar de linii independente de cercetare. Creationistii ignora in mod conventional aceste confluente de dovezi, insistand in schimb pe anomalii triviale sau pe fenoemene neexplicate ale unor momente din istoria vietii.
7.    Cel care afirma este dispus sa accepte regulile rationale si uneltele cercetarii, sau le-a abandonat in favoarea altora care conduc spre concluzia dorita?
•    Exista o diferenta clara intre oamenii de stiinta de la SETI (Search for Extraterrestrial Intelligence) si UFO-logisti. Primii pornesc de la ideea ca nu exista extraterestrii si trebuie sa furnizeze dovezi inainte de a face extraordinara afirmatie conform careia nu suntem singuri in univers, iar ceilalti pornesc de la ideea ca ei exista si ca ne-au vizitat, apoi fac cercetari discutabile care sa le sustina convingerile, dovezile aduse sufera grav la multe capitole, axandu-se pe afirmatii ale persoanelor, pe argumente subiective, pe materiale de calitate foarte joasa.
8.    Ofera cel ce afirma o explicatie concreta pentru observatia lui, sau se rezuma la a nega pe cele existente deja?
•    Este clasic sa combati si sa critici oponentul si niciodata nu afirmi ce crezi tu pentru a evita criticile. Este aproape imposibil sa gasesti creationisti care sa ofere o explicatie a vietii (alta decat "Domnul a facut-o"). Creationistii adepti ai "Creatiei Inteligente" nu fac mai mult, punctand doar pe slabiciunea explicatiilor stiintifice pentru problemele dificile de rezolvat.
9.    Daca cel ce afirma ofera o noua explicatie, aceasta explica si multe din celelalte  fenomene care erau explicate in vechea versiune?
•    Multi sceptici ai bolii HIV/SIDA sustin ca este cauzata de modul de viata, lucru care nu explica insa foarte multe lucruri pe care le explica insa teoria HIV, ignorand de fapt dovezile care sustin casi vector cauzal HIV.
10.    Credintele si convingerile personale ale celui ce face afirmatia, conduc catre concluzie sau invers?
•    Toti oamenii de stiinta isi retin convingerile social, politice si ideologice care ar au potentialul de a devia interpretarile datelor obtinute, incercand printr-un proces de peer-review (auto-reglaj, auto-control profesional) permanent sa ramana credibili si performanti.
1 plus 0 minusuri
De unde atata inversunare? Pana la urma , fiecare decide ce citeste , ce vizioneaza , ce experimenteaza , ce accepta sau ce nu accepta , nu?
Novice (207 puncte)
0 0
Nu-i așa de simplu. Înverșunarea este uneori justificată. Există domenii în care trebuie făcută o selecție: știința da, pseudoștiința nu. De exemplu în învățămînt: ați fi de acord ca la școala unde merge copilul dumneavoastră să se predea pe picior de egalitate astronomia cu astrologia? Dar evoluționismul cu creaționismul? Dar chimia cu alchimia? Vedeți? Există oameni care nu pot decide singuri ce să accepte și ce nu.

Exemplul cu învățămîntul e doar unul din cele mai evidente, dar există și altele. De exemplu oamenii mai puțin educați (și uneori nici cei educați!) nu știu să aleagă între alopatie și homeopatie, li se par amîndouă la fel de bune. Și în general publicul larg nu este informat în detaliu în toate domeniile, deci e nevoie ca în fiecare chestiune care ține de o anumită specialitate să ascultăm în primul rînd ce spun specialiștii domeniului respectiv, nu orice te miri cine care are impresia că știe ceva. Lumea de azi e plină de ignoranți care fac afirmații --- sau chiar iau decizii în numele altora! --- în chestiuni la care nu se pricep.

În altă ordine de idei, acesta e de fapt unul dintre defectele democrației: poporul decide, dar nu întotdeauna poporul știe ce e bine pentru el însuși. Poporul l-a ales pe Hitler să conducă Germania; apoi tot poporul a avut de suferit. Din păcate democrația e sistemul social cel mai bun pe care îl cunoaște omenirea azi.

Revenind, sigur că lumea trebuie să fie în continuare liberă să exploreze necunoscutul, inclusiv în direcții care par ciudate și neștiințifice. Dar asta e altă treabă. Diferența dintre știință și pseudoștiință trebuie să fie la fel de clară ca diferența dintre adevăr și minciună, în limita posibilului.
0 0
Ai dreptate Emilia, alegerea ne apartine in mod privat fiecaruia in parte. Insa aici nu era vorba de alegeri private ci de o stabilire a unor lucruri concrete, universal valabile, asta exact pentru a preveni deraierea de la lucruri foarte bine cunoscute, foarte bine analizate de catre oameni cu competente si chiar talente deosebite, in dauna unor explicatii si teorii ce sufera grav la capitole esentiale ca logica, dovada, experiment etc.
Asta nu inseamna ca nu ai voie sa te documentezi si despre pareri ce par a fi putin probabil sa fie corecte, ci doar sa eviti sa le cataloghezi drept corecte pana nu ai suficiente argumente. In final, parerea fiecaruia este cea pe care si-a construit-o dupa o informare, parere care poate sa fie falsa sau nu. Informarea este obligatorie, nu vorbim doar dupa ce simtim noi insine, iar calitatea informatiilor devine esentiala in formarea unei pareri sau alteia.
...