NOTA: Afirmatiile sunt facute fie de oameni implicati in stiinte, pseudo-stiinte, dar si de cei care au convingeri si credinte personale. Nu ar trebui sa se simta nimeni ofensat de textele de mai jos, intentia este stric de a o feri o metoda foarte apreciata in lumea de azi, din simplu motiv ca functioneaza!
Intrebari cu care depistam afirmatiile false sau eronate!
Cand cineva face o afirmatie intrebarea care este des pusa ar fi "de ce ar trebuie sa credem?", iar raspunsul este simplu: nu trebuie!! Insa nu strica sa verificam ce spun unii si altii, critic si sceptic, pentru a evita sa fim sub influenta unor idei sau afirmatii inexacte sau false, iar pentru asta Michael Sherman a gandit un set de intrebari ce trebuie sa si le puna fiecare, cand ajungem in contact cu o anume afirmatie:
1. Cat de sigura este sursa afirmatiei?
• Oamenii pseudo-stiinelor par de incredere, insa daca ne uitam mai atentifaptele si figurile pe care le citeaza sunt distorsionate, extrase dintr-un context sau ocazional fabricate. Sigur unii fac unele greseli, insa acestea de regula sunt aleatorii si ne-directionate.
2. Face des aceasta sursa afirmatii asemanatoare?
• Oamenii pseudo-stiinelor au obiceiul sa mearga inainte impotriva faptelor, facand afirmatii care nu sunt in relatie cu stiintele actuale. Sigur unii dintre marii ganditori trec peste datele curente in speculatiile lor, iar unii oameni de stiinta asculta ce au acestia de zis fara sa-I contrazica, insa asta in idea de a nu ignora sau distorsiona informatiile aflate la marginea cunoasterii.
3. A fost afirmatia verificata de o alta (alte) surse?
• Acesti oameni fac de obicei marturii care nu sunt verificate sau sunt verificate doar de surse in interiorul cercului propriu de credinte (convingeri), dar este esential ca sa poata fi facuta o verificare din afara.
4. Cum se potriveste afirmatia cu ceea ce deja stim despre functionarea lumii?
• O afirmatie extraordinara trebuie plasata intr-un context mai larg si apoi verificat cum se potriveste, ce corelari presupune, ce efecte are subiectul afirmatiei in contextul propriu, ce urme a lasat manifestarea subiectului afirmatiei.
5. A contestat cineva afirmatia, sau aceasta are doar dovezi de sustinere?
• Exista inclinatia spre confirmare, sau tendinta de a cauta dovezi pentru confirmare si a le respinge sau ignora pe cele care contrazic afirmatia. Aceasta inclinatie e puternica, patrunzatoare si aproape imposibil de evitat. De aceea metodele stiintifice verifica si ras-verifica datele obtinute si replicile, iar posibilitatile de a falsifica o afirmatie sunt foarte mici. Poate fi totusi dificil sa trasezi o linie precisa intre legitimitatea sau falsitatea unei afirmatii, uneori marginea este neclara.
6. Dovezile conduc cu preponderenta spre afirmatiile respective, sau spre alte concluzii?
• Teoria evolutiei de exemplu este dovedita prin convergenta dovezilor, de un numar de linii independente de cercetare. Creationistii ignora in mod conventional aceste confluente de dovezi, insistand in schimb pe anomalii triviale sau pe fenoemene neexplicate ale unor momente din istoria vietii.
7. Cel care afirma este dispus sa accepte regulile rationale si uneltele cercetarii, sau le-a abandonat in favoarea altora care conduc spre concluzia dorita?
• Exista o diferenta clara intre oamenii de stiinta de la SETI (Search for Extraterrestrial Intelligence) si UFO-logisti. Primii pornesc de la ideea ca nu exista extraterestrii si trebuie sa furnizeze dovezi inainte de a face extraordinara afirmatie conform careia nu suntem singuri in univers, iar ceilalti pornesc de la ideea ca ei exista si ca ne-au vizitat, apoi fac cercetari discutabile care sa le sustina convingerile, dovezile aduse sufera grav la multe capitole, axandu-se pe afirmatii ale persoanelor, pe argumente subiective, pe materiale de calitate foarte joasa.
8. Ofera cel ce afirma o explicatie concreta pentru observatia lui, sau se rezuma la a nega pe cele existente deja?
• Este clasic sa combati si sa critici oponentul si niciodata nu afirmi ce crezi tu pentru a evita criticile. Este aproape imposibil sa gasesti creationisti care sa ofere o explicatie a vietii (alta decat "Domnul a facut-o"). Creationistii adepti ai "Creatiei Inteligente" nu fac mai mult, punctand doar pe slabiciunea explicatiilor stiintifice pentru problemele dificile de rezolvat.
9. Daca cel ce afirma ofera o noua explicatie, aceasta explica si multe din celelalte fenomene care erau explicate in vechea versiune?
• Multi sceptici ai bolii HIV/SIDA sustin ca este cauzata de modul de viata, lucru care nu explica insa foarte multe lucruri pe care le explica insa teoria HIV, ignorand de fapt dovezile care sustin casi vector cauzal HIV.
10. Credintele si convingerile personale ale celui ce face afirmatia, conduc catre concluzie sau invers?
• Toti oamenii de stiinta isi retin convingerile social, politice si ideologice care ar au potentialul de a devia interpretarile datelor obtinute, incercand printr-un proces de peer-review (auto-reglaj, auto-control profesional) permanent sa ramana credibili si performanti.
