Pentru ca nu a mai dat nimeni un raspuns la intrebarea ta, Iosif, cat si la indemnul d-nei Sorina Pirosca, am rescris aici o parte din comentariul de acum 3 zile, cu usoare completari pe care le cunosteam datorita unui proiect pe care l-am avut de realizat la un curs de Microbiologie Industriala.
Originea folosirii culturilor in produsele lactate dateaza inca de la inceputurile civilizatiei umane, fiind mentionate in Biblie, Coran , Tora sau cartile sacre ale Hinduismului. Conditiile climatice, cu siguranta au favorizat dezvoltarea multor produse traditionale, ca laptele acru, chefir sau iaurt. Aceste produse au fost utilizate de stramosii nostri in scop terapeutic inca dinaintea cunoasterii existentei bacteriilor. De fapt, la inceputul sec. XX principalele functii ale microbiotei intestinale erau complet necunoscute.
Ilya Ilyich Metchnikoff, castigator al Premiului Nobel pentru Medicina in 1908, de la institutul Pasteur, este cel care leaga starea de sanatate si longevitatea umana, de bacteriile prezente in iaurt. In 1907 s-a postulat ca bacteriile implicate in fermentarea iaurtului, Lactobacillus bulgaricus si Streptococcus thermophilus, suprima fermentatiile de tip putrefactiv ale biotei intestinale si ca iaurtul joaca un rol important in mentinerea sanatatii taranilor bulgari. Taranii bulgari consumau la 1900 foarte mult iaurt car ela acea vreme continea numeroase specii de Lactobacillus. Aceasta este piatra de temelie a probioticelor.
La inceputul anilor '20 este documentat efectul terapeutic al Lactobacillus acidophilus din lapte. Este sustinuta pentru intaia data ideea ca pentru a coloniza si creste in intestinul uman, trebuie folosite izolate microbiene intestinale. In Japonia anilor '30, Shirota isi dedica activitatea de cercetare pe selectarea de tulpini intestinale uman, capabile sa supravietuiasca tranzitului. Atunci apare primul produs continand L. acidophilus Shirota (azi se numeste L. casei Shirota- L. casei imunitas cum pretind cei de la Danone), si ia nastere compania Yakult Honsha, prima producatoare de iaurt la scara industriala.
Ulterior, cercetatorii au izolat acele culturi respeonsabile de aceste beneficii, din laptele sau produsele consumate de acei omanei care manifestau o imbunatatire a starii de sanatate. Apoi au intrat pe fir industriasii, latifundiarii avizi dupa profit. Bacteriile introduse astazi pe scara larga in industria alimentara, cu precadere in cea a manipularii laptelui, sunt intr-adevar culturi pure, izolate din natura. Insa, eu as spune ca sunt supuse unor presiuni de selectie si la un tratament cu antibiotice, iar cum bacteriile sunt , in general, cunoscute pentru achizitia de material genetic din exterior, dar si pentru unsorul shift genomic in vederea adaptarii la mediu, imi est egreu sa cred ca aceste culturi au ramas in acel stadiu initial, sau ca firmele producatoare de iaurt nu au apelat la inginerie genetica pentru a le creste profitul. Pentru coagularea laptelui, sunt folosite culturi starter, sau doar elementul activ, enzima bacteriana care realizeaza fermentatia lactica.
Probioticele, adica "pentru viata" (din limba greaca), sunt introduse ulterior, fiind microorganisme vii, si da, ar trebui sa ne protejeze de o serie de factori nocivi. Cum, printr-un mecanism eficace si simplist: acestea prolifereaza la nivelul intestinului subtire, se ancoreaza deci la vilozitatile intestinale si nu permit atasarea la receptorii specifici a bacteriilor patogene. Din pacate, toate iaurturile existente pe piata romaneasca pana in momentul de fata nu contin in fapt microorgansimul benefic pentru corpul uman, nu scrie nimic pe eticheta daca citesti, si nici doza activa. Companiile producatoare nu respecta conventiile OMS (Organizatia Mondiala a Sanatatii) conforma carora, tulpinile existente intr-un iaurt trebuie sa fie desemnate individual, fiind specificata formula produsului si perioada pentru care cultura este viabila si cu actiune clinica dovedita experimental.
Motivul pentru care subiectul probioticelor a devenit atat de cald, este acela ca, dupa 50 de ani de cercetare in domeniul antibioticelor, infectiile raman inca o cauza majora a decesului in lume, gastroenterita omorand un copil la fiecare 15 secunde. Antibioticele distrug flora intestinala normala, cat si bacteriile nocive care ar putea sa prolifereaza acolo, numarul bolilor infectioase care apar in spitale (nosocomiale) ca urmare a achizitiei de catre microorganisme a unor gene de rezistenta la antibiotice nu a scazut. Ne confruntam acum, cu o problema majora, bacteriile multirezistente la antibiotice, iar multe boli cronice sunt inrautatite de acestea, in final survenind decesul pacientului. Probioticele nu sunt un "bau-bau", da, la nivel vaginal traiesc bacterii lactice- lactobacilii, acestia ajutand la mentinerea unui pH normal, dar sa nu facem confuzii, avem numele unui gen bacterian- Lactobacillus, insa nu vorbim de aceeasi specie, sau subspecie. Sa nu mai existe confuzii.
In ceea ce priveste bifidobacteriile, Tissier le-a descoperit la sugari, si acest lucru ajucat un rol cheie in stabilirea conceptului ca anumite bacterii iau parte la mentinerea sananatii umane. In 1906 acest cercetator raportaza beneficii clinice ale modularii microbiotei intestinale la copiii cu infectii gastro-intestinale. Cand a facut aceste descoperiri, toti in lumea stiintifica erau sceptici in legatura cu conceptul de terapie bacteriana, asta datorita necunoasterii acestui univers microscopic indeajuns de bine. Azi nu mai putem spune acelasi lucru. Cele mai studiate tulpini sunt cele de Bifidobacterium lactis, capacitatea probiotica fiind validata in numeroase publicatii stiintifice.
Un producator de iaurt nu este interesat de sanatatea populatiei, ci de imbogatirea proprie. Recomandarea mea este sa consumam iaurt facut in casa, lapte batut si branzeturi. Din acestea s-au izolat primele culturi cu efect probiotic, acestea sunt benefice pentru organism.
Ce am citit si eu pe acel site in legatura cu bacteriile din vagin si colon, mi se pare oarecum deplasat.
