Pentru a vă înregistra, vă rugăm să trimiteți un email către administratorul site-ului.
Pune o întrebare

3.7k intrebari

6.8k raspunsuri

15.5k comentarii

2.5k utilizatori

1 plus 0 minusuri
2.1k vizualizari
Junior (435 puncte) in categoria Diverse

2 Raspunsuri

1 plus 0 minusuri
 
Cel mai bun raspuns
Răspunsul scurt este că nu se știe. Există cîteva ipoteze.

1. Una din ipoteze, pe care am învățat-o și eu la școală, este aceea că din cauza presiunii temperatura de topire a gheții scade, deci o parte din gheață se topește, iar stratul de apă astfel format funcționează ca un lubrifiant. Dar ipoteza aceasta e falsă, pentru că alunecarea pe gheață se produce și la temperaturi mult mai coborîte, la care presiunea nu mai poate explica topirea gheții. De exemplu patinele produc o presiune la care punctul de topire scade doar cu cîteva sutimi de grad, or patinele alunecă și la multe grade sub 0°C. Iar la încălțămintea obișnuită suprafața de contact e și mai mare decît la patine, deci coborîrea temperaturii de topire e și mai mică, și totuși alunecăm pe gheață.

2. O altă ipoteză, cea amintită de Truth, este că prin frecare se produce o căldură care topește un strat de gheață în zonele de contact și astfel generează un strat de apă lichidă. Dar asta nu explică de ce alunecăm pe gheață și dacă stăm nemișcați.

3. Încă o ipoteză este aceea că gheața formează o structură cristalină doar în interior, dar în stratul de la suprafață moleculele sînt libere să se miște și se comportă ca un lichid. O dovadă este faptul că dacă luăm două cuburi de gheață și le atingem unul de celălalt, acestea se lipesc, semn că straturile superficiale lichide au intrat în contact și s-au solidificat. Există și alte dovezi că suprafața gheții este lichidă, și anume prin experimente de împrăștiere a electronilor sau a atomilor de heliu. Dar alte experimente, de exemplu cele realizate prin AFM (microscopie de forță atomică) au arătat că la nivel molecular gheața nu alunecă.

S-ar putea ca răspunsul să fie o combinație a ipotezelor 2 și 3. Dar nu știm sigur. Cu timpul am putea găsi și alte explicații.
Expert (12.9k puncte)
0 0
Salut Adi !

Ok, probabil ca intervin mai multe fenomene, totusi in practica se constata ca aluneci mult mai tare atunci cand temperaturile sunt ridicate - deci probabil ca ipoteza cu apa lichida la contact este valabila cel putin pentru cazurile unei temperaturi apropiate punctului de inghet.

Si viceversa, atunci cand este foarte frig, mergi bine-mersi pe gheata pe care ieri alunecai teribil. Dar in acest caz suspectez si ca se schimba si forma cristalelor de gheata de la suprafata, plus rigiditatea lor, crescand astfel coeficientul de frecare.
0 0
"S-ar putea ca răspunsul să fie o combinație a ipotezelor 2 și 3" .... si nu inteleg de ce o scoti pe prima din discutie.

Acele ipoteze explica destul de mult, uneori suficient de mult. Daca or mai fi si alte mecanisme al caror efect la lucru se simte doar la temperaturi foarte scazute, ele vor veni in completare. Oricum, cele 3 ipoteze sunt fenomene care se chiar intampla chiar si la temperaturi joase, se pot verifica.

Tine cont si de faptul ca o patina ascutita aluneca cam pe orice suprafata dura, nu ca pe gheata, insa aluneca. Iar fenomenul de comprimare, impreuna cu cel de frecare, cred ca produce suficienta caldura pentru a produce acea pelicula chiar si la temperaturi scazute. Suprafetele de sprijin sun foarte mici, presiunile exercitate fiind mari, iar fortele de frecare din nou mari, capabile deci de a produce incalzirea superficiala a ghetii pana la punctul de topire, aproape instantaneu.

"de ce alunecăm pe gheață și dacă stăm nemișcați."
Ti se pare ca esti nemiscat! La nivel microscopic lucrurile nu stau niciodata asa. Daca ai un obiect masiv, o sanie incarcata de ex. care o lasi sa se opreasca, cand vrei s-o urnesti ai sa constati ca ai nevoie de putin mai mult impuls, care sa rupa gheata formata sub talpi, dupa care alunecarea devine lina.
0 0
Am explicat de ce ipoteza 1 e demonstrabil falsă.
4 plusuri 0 minusuri

Servus, Best !

Sunt aceleasi fenomene ca la frecarea intre 2 suprafete (s-a mai discutat, nu cred ca este nevoie sa mai reluam), numai ca in plus, intre cele doua suprafete se creeaza o interfata subtire de apa lichida - (din cauza caldurii degajate de primele momente ale miscarii).

Fenomenul poate fi observat in practica atunci cand este frig, daca oprim din alunecare schiul sau sania - de pilda, si ramanem putin pe loc, interfata de apa lichida ingheata si vom constata ca avem nevoie de un impuls pentru a invinge coeficientul de frecare crescut brusc. Imediat dupa punerea in miscare, situatia revine la normal.

 

Senior (8.7k puncte)
...