Răspunsul scurt este că nu se știe. Există cîteva ipoteze.
1. Una din ipoteze, pe care am învățat-o și eu la școală, este aceea că din cauza presiunii temperatura de topire a gheții scade, deci o parte din gheață se topește, iar stratul de apă astfel format funcționează ca un lubrifiant. Dar ipoteza aceasta e falsă, pentru că alunecarea pe gheață se produce și la temperaturi mult mai coborîte, la care presiunea nu mai poate explica topirea gheții. De exemplu patinele produc o presiune la care punctul de topire scade doar cu cîteva sutimi de grad, or patinele alunecă și la multe grade sub 0°C. Iar la încălțămintea obișnuită suprafața de contact e și mai mare decît la patine, deci coborîrea temperaturii de topire e și mai mică, și totuși alunecăm pe gheață.
2. O altă ipoteză, cea amintită de Truth, este că prin frecare se produce o căldură care topește un strat de gheață în zonele de contact și astfel generează un strat de apă lichidă. Dar asta nu explică de ce alunecăm pe gheață și dacă stăm nemișcați.
3. Încă o ipoteză este aceea că gheața formează o structură cristalină doar în interior, dar în stratul de la suprafață moleculele sînt libere să se miște și se comportă ca un lichid. O dovadă este faptul că dacă luăm două cuburi de gheață și le atingem unul de celălalt, acestea se lipesc, semn că straturile superficiale lichide au intrat în contact și s-au solidificat. Există și alte dovezi că suprafața gheții este lichidă, și anume prin experimente de împrăștiere a electronilor sau a atomilor de heliu. Dar alte experimente, de exemplu cele realizate prin AFM (microscopie de forță atomică) au arătat că la nivel molecular gheața nu alunecă.
S-ar putea ca răspunsul să fie o combinație a ipotezelor 2 și 3. Dar nu știm sigur. Cu timpul am putea găsi și alte explicații.
