Eminescu - o enigma. La steaua

Question

la steaua care-a rasarit/e-o cale-atat de lunga/ca mii de ani i-au trebuit/luminii sa ne-ajunga/poate demult s-a stins in drum/in departari albastre/iar raza ei abia acum/luci vederii noastre/icoana stelei ce-a  murit/incet pe cer se suie/era pe cand nu s-a zarit/azi o vedem ,si nu e/

Nu intentionez sa discutam de distante cozmice,viteza luminii,anul aflarii ei,etc etc.Cum  explicati atunci  cele scrise de Eminescu in La steaua in anul 1886???

Comments

Claudiu si Quark au dreptate, Eminescu frecventa Universitatea din Viena si aceste informatii erau deja cunoscute la vremea aceea.

Dar intepretati si asta: "Din haos, Doamne, am aparut/ Si m-as intoarce-n haos..."  Coincidenta sau nu, si Hawkings zice la fel, ca Universul a aparut din haos, din  "nimic" !

---

Mai am una:
Dar deodata un punct se misca, cel dintai si singur. Iata-l
Cum din Chaos face muma, iara el devine Tatal.
Curat Big Bang!
Si alta:
Caci unde-ajunge nu-i hotar
Nici ochi spre a cunoaste,
Si vreme-ncearca in zadar
Din hauri a se naste.
Adica timpul nu exista in hauri (gauri negre, singularitati?), timpul e relativ fiind dependent de conditii care trebuie indeplinite ca el sa "se nasca". Timpul lui Eminescu nu pare deloc newtonian in aceste versuri. Sa se fi inspirat Einstein de la el? :))

---

Excelent Puiu, ultimele versuri sunt cele mai tari ! "Caci unde-ajunge nu-i hotar, nici ochi spre a cunoaste ..." - adica dincolo de marginile Universului, unde nu exista spatiul-timp.

Mai mult, parca face referire la paradoxul cuantic al colapsului functiei de unda atunci cand punem un "ochi spre a cunoaste" !

---

Excelent! "Nu-i hotar" as interpreta si ca: nu exista limite, frontiere, intre Univers si afara lui, pentru ca nu exista "afara". Universul e finit si fara limite (hotare). Este formularea propusa de Hawking pe aceasta tema. Sa-l fi citit si el pe Eminescu? Observatia cu intuitia eminesciana a paradoxului cuantic e exceptionala, it made my day!

---

cobori in jos luceafar bland.......Eminescu nu putea fi asa agramat,,ce-a vrut sa spuna cu asta?..pareri va rog frumos,,ma macina asta..multumesc

---

Am remarcat comentariul lui Miky - si vad ca nu a raspuns nimeni, cei drept nu este la subiect..

Miky, poetii sunt niste artisti, iar arta nu are loc in reguli stramte, de aceea intalnim des exprimari arhaice, pleonastice sau gresite de-a dreptul, dar ele intra la "licente poetice" si sunt permise.  Strict privind intrebarea, sunt sigur ca Eminescu stia foarte bine ca expresia este pleonastica, dar a utilizat-o intentionat, poate ca astfel sublinia naivitatea eroinei ...

---

O teorie spune ca trecutul, prezentul si viitorul exista simultan. Sa fi anticipat Eminescu si aceasta teorie in poezia Glossa?
Viitorul si trecutul
Sunt a filei doua fete,
Vede-n capat începutul
Cine stie sa le-nvete;
Tot ce-a fost ori o sa fie
In prezent le-avem pe toate,
Dar de-a lor zadarnicie
Te întreaba si socoate.

---

salut truth...stii,,se intampla sa credem si in zilelel noastre,ca si in vremurile de demult ca femeia nu a facut decat sa decada barbatul..nu e vorba de naivitate cat vorbim despre autoironie ascunsa subtil de mrejele iubirii ei amagitoare..nu vreau sa cred k scopul unei femei ,este doar de a dobora barbatul de pe piedestal,,doar pt a-si maguli amorul propriu...stii,,ma gandeam la altceva poate...la ceea ce insemna in jos pt luceafar..ca si cum ar fi avut si alta optiune..nu stiu,dar cred k problema ramane deschisa..si tu ai fost diplomat spunand naivitate...nu stiu,dar cred k e altceva la mijloc,Eminescu a fost prea mult pt interpretari asa de banale.

Answer 1

Finitudinea vitezei luminii se stia dinainte (de prin 1676), precum si faptul ca sunt distante enorme pana la cele mai apropiate stele (la un nivel mai rudimentar, dar se stia). De asemenea, Eminescu era un pasionat al astronomiei din cate imi amintesc, deci asemenea idei nu puteau sa ii fie straine.

Answer 2

Prin acei ani, 1881 şi 1887, se realizau experimentele cu lumina ale lui Michelson. Nu a fost aşa o mare realizare ştiinţifică a lui Eminescu pentru că a scris despre faptul că privind o stea, luăm contact cu fotonii care au părăsit steaua cu mult timp în urmă.

Dar, pe de altă parte, poezia este superbă, iar pentru copii, care cred că iau mai repede contact cu poezia lui Eminescu decât cu fizica, este un excelent prilej de a afla despre viteza luminii, care nu-i instantanee, când e vorba de distanţe enorme.