Pentru a putea publica, trebuie să vă înregistraţi.
Vf. folderul Spam după înregistrare.
Pune o întrebare

Newsletter


3.6k intrebari

6.7k raspunsuri

15.3k comentarii

2.5k utilizatori

2 plusuri 0 minusuri
457 vizualizari
Urmărind filmulețul de mai jos am putea trage concluzia că circumferințele celor două cercuri de raze diferite sunt egale. Am putea astfel demonstra că oricare două cercuri au aceeași circumferință. Unde e greșeala?

Senior (7.4k puncte) in categoria Fizica
0 0

Animația ca animație, dar poate stimatul goguv consideră cele două cercuri ca fiind extremitățile unui tor (covrigel) și în această situație se impune o explicație ce ține de ramura fizicii, fără măsurări ochiometrice.

0 0
Acum am văzut comentariul dvs. O variantă ar fi cea propusă de dvs. Punem un covrigel de formă ideală, de tor, pe o masă, marcăm două puncte pe el, din care cel de mai jos să fie chiar tangent cu masa, facem o rotație completă și studiem mișcarea celor două puncte. În acest caz nu mai patinează nimic, așa că va fi nevoie de alte explicații...
0 0
Sînt conectată la posibila întrebare, am interpretat-o în felul meu. Am şi un răspuns la ea. Poate săptămîna viitoare.
1 0
Cum spune si @Gheorghita, este "problema" de fizica.Se numeste miscare plan paralela si se studiaza, pe larg, in ingineria mecanica.Diferenta dintre cele doua circumferinte se numeste alunecare chiar daca nu e vorba de "alunecare" asa cum o cunoastem din cotidian.Matematic, daca "desfasuram" independent cele doua circumferinte, segmentele de dreapta rezultate nu vor fi egale.Un caz interesant este daca "reducem" cercul la punctul din centrul cercului.

Prima data am citit despre aceasta miscare in revista "Stiinta si tehnica", prin 1985, parca.Era un articol despre bunicul care-si invata nepotul despre diferite "anomalii" ale fizicii.Acolo se punea problema cam asa:"La o rotatie completa, un punct situat pe circumferinta exterioara parcurge distanta 2*(pi)*R dar si punctul din centrul cercului parcurge aceasi distanta".Concluzia:Punctul de pe circumferinta exterioara "sufera" o miscare de rotatie in timp ce punctul din centrul cercului "sufera" o miscare de translatie.
0 0
Foarte bun comentariul pus. Eu aveam, în răspunsul pregătit cît-de-cît, un sistem de referinţă, vreo două axe şi o lege newtoniană. Se pare că voi sta deoparte.

2 Raspunsuri

0 plusuri 0 minusuri
Pesupunand ca distanta dintre cele doua centre ale celor patru cercuri este egala cu circumferinta oricaruia dintre cercurile mai mari, atunci desfasurarea circumferintei cercului cu raza mai mica este "alungita" in mod artificial. Intr-un sistem fizic real, alcatuit din doua roti solidare cu diametre diferite, ce s-ar roti ca in animatia de mai sus, aceast lucru ar fi similar cu "patinarea" rotii de diametru mai mic.

Editat:Similar se poate raționa și în cazul alternativ ("patinează" roata mai mare).
Novice (122 puncte)
editat de
1 0
Nu e nevoie să mai presupunem, pentru că avem deja figura. Putem măsura pe ea dacă distanța parcursă este egală cu circumferința vreunuia dintre cercuri. Făcînd asta constatăm că de fapt amîndouă cercurile patinează, dar în sensuri opuse și în măsuri diferite.
0 0
În cazul în care razele celor două cercuri concentrice sunt foarte apropiate, și nu dispunem de instrumente de măsură suficient de precise, metoda indicată de dvs. ar fi contrindicată.
0 0
Nu e cazul aici. Razele sînt în raport de circa 1:2, iar eroarea cu care le putem măsura din figură este de cel mult cîteva procente.
1 plus 0 minusuri
Sunt sisteme de referinta diferite in animatie.

Corect ar fi trebuit ca cercul din mijloc sa nu aiba acelasi centru ca cercul mare ci sa fie lasat in jos pana devine tangent cu cel mare, apoi le rostogolim pe acelasi plan. In acest caz linia descrisa de cercul mic va fi mai mica.

Un exemplu concret este roata unui autoturism. Cercul descris de janta si cercul descris de extremitatea anvelopei au acelasi centru dar ele nu merg pe acelasi plan(drum).
Novice (128 puncte)
...