Pentru a vă înregistra, vă rugăm să trimiteți un email către administratorul site-ului.
Pune o întrebare

3.6k intrebari

6.8k raspunsuri

15.5k comentarii

2.5k utilizatori

1 plus 0 minusuri
652 vizualizari
Să zicem că la Brașov e un tunel lung, orizontal, de forma unui paralelipiped, cu lungimea pe direcția nord-sud și cu înățimea de 10 m. La gura dinspre sud a tunelului lumina soarelui intră înăuntru, ceva mai puțin vara, pentru că soarele e mai sus pe cer, și ceva mai mult iarna. În ce zi a anului intră lumina soarelui cel mai adînc în tunel și anume pînă la ce distanță de la intrare?

Ca să fie clar, vorbim de muchia de sus a dreptunghiului de la intrarea sudică în tunel și de umbra ei pe podeaua tunelului atunci cînd soarele e exact spre sud. Distanța cerută de problemă e între umbra aceasta și gura tunelului.

(Scuze că dau cam multe probleme legate de poziția soarelui pe cer. Am constatat că mulți dintre cei interesați de știință sînt la curent că Pămîntul e rotund și se învîrtește în jurul Soarelui, dar cînd pun întrebări concrete dincolo de astfel de generalități se face cam liniște. Iar ăsta nu e semn bun, pentru că sugerează că unii consideră și știința tot un fel de religie în care crezi și memorezi ce ți se spune.)
Expert (12.9k puncte) in categoria Terra-Univers

1 Raspuns

0 plusuri 2 minusuri
Aha! Crede și nu cerceta!  Bag samă că asta o fi, musai, pe la solstițiu de iarnă. Raza de lumină face cu podeaua tunelului un unghi, alfa, iar tangenta unghiului respectiv ne dă raportul dintre îmnălțimea tuneluțuli și adîncimea pînă la care ajunge raza de lumină. Baiu-i dă nu mai știu precis și nic n-am chef să caut pe net înălțimea Soarelui pe bolta ceriului la Brașov (unghiul pe care-l formează saza Soarelui cu orizontala), care e și unghiul alfa. Știi ce: dacă știi mătăluță unghiul, fă calculele și împărțim premiul între noi, tu 20% și eu 80%, echitabil. Apropr, cred că e pe aproade de 40 de grade, vezi matăluță...  Dacă am grșit cu ceva, rog corecții.
Experimentat (3.3k puncte)
1 0
Atunci așteptăm pe altcineva, care are mai puțină lehamite.

Unghiul nu e aproape de 40°, iar ca să știți asta nici n-aveți nevoie de cărți sau internet. Ar fi 40° dacă Brașovul ar fi prin Norvegia (mai exact în apropiere de Trondheim).

Mi-ați confirmat astfel ceea ce observasem: cunoștințele multora despre Pămînt rămîn la nivel de generalitate. Ce-i drept, e mai bine decît nimic.
2 0
In jur de 40 de grade ar fi poate la un equinox. Ceea ce trebuie (poate) cautat pe internet e latitudinea Brasovului. E putin mai sus de 45 de grade, ca celebrul restaurant de la paralalea 45 e pe drumul din Bucuresti la Brasov, nu?

La echinoctii soarele are o altitudine egala cu complementul unghiului de latitudine. Deci pentru 45 de grade ar fi 90-45 = 45 de grade. La ecuator latitudinea e zero deci soarele are o altitudine de 90 de grade la echinoctiu, deci chiar deasupra capului. Iar la poli va fi la orizont.

Pentru solstitii intervine unghiul de inclinare al axei, 23 grade (si jumatate). La solstitiul de vara e mai sus fata de echinoctiu cu 23 de grade. La cel de iarna e mai jos cu 23 de grade. Deci la solstitiul de iarna, la Brasov, ar avea o altitudine de aproximatic 45-23=22 grade (deasupra orizontului).

La poli ar fi cam 23 de grade sub orizont. Noaptea polara, deh.

Si o alta marime legata de acelasi unghi de 23.5 grade: latitudinea tropicelor e acelasi unghi de 23.5 grade.  Nu intamplator. La echinoctiu, la tropice, soarele are o inaltime de (90-23.5) iar la solstitiul de vara (90-23.5)+23.5 =90. Deci este chiar deasupra capului o data pe an, la solstiul de vara. La latitudini mai mari asta nu se intampla niciodata. La latitudini mai mici, se intampla mai des.

Cum variatia inaltimii soarelui se datoreaza inclinarii axei pamantului fata de ecliptice (planul orbitei), e firesc sa ne gandim la acel unghi "special" .
...