Bine aţi venit pe Scientia QA!
Pentru a putea publica întrebări şi răspunsuri, trebuie să vă înregistraţi.
Atenţie! Este posibil ca e-mailul de confirmare a înregistrării să intre în Spam.
Pune o întrebare

Newsletter


3.5k intrebari

6.7k raspunsuri

15.2k comentarii

2.2k utilizatori

2 plusuri 1 minus
13.4k vizualizari
Novice (196 puncte) in categoria Fizica

4 Raspunsuri

3 plusuri 1 minus
Exista doua modaltati simple de a afla polii magnetici ai unui magnet.

Prima metoda este aceea de a suspenda magnetul, de un fir vertical. Acesta (magnetul) se va orienta pe directia Nord-Sud, geografica. Polul nord magnetic al magnetului nostru, va fi acela orientat spre nordul geografic, iar polul sud, cel orientat catre sud.

O alta modalitate, este cu un ac magnetic, la care deja se stiu polii (vezi metoda I-a). Polul care va atrage polul sud al acului magnetic este N, si S este celalalt.

Bineinteles, la metoda i-a iti trebuie inventivitate, de ex, ce se intampla daca nu poti suspenda magnetul, lega de fir, etc. Ideea este ca magnetul sa aiba posibilitatea sa fie cat de cat liber, pe directia Nord-Sud. Incercati sa va ganditi la alta metoda, care principial este identica cu prima, dar nu aveti fir, dar poate aveti un suport care pluteste.
Novice (129 puncte)
0 0
Un ac de cusut usor, (care e din otel si se magnetizeaza destul de usor pentru durate destul de lungi de timp), cu unul din capete frecat/atins de unul din polii magnetului necunoscut se va magnetiza. Marcam capatul de care am frecat acul si tinem minte sau ne notam care capat l-am frecat de magnet, (de exemplu varful). Avem grija ca acul sa nu fie degresat sau il gresam cu ceva, eventual cu grasimea naturala de pe pielea noastra apoi il punem pe o bucatica de foita de tigara sau alta hartie care se scufunda cand se imbiba cu apa si o/il punem cu grija pe suprafata linistita a apei dintr-un pahar. Dupa scufundarea foite de hartie, acul pluteste datorita tensiunii superficiale a apei si a reactiei antagonice dintre apa si grasime. Operatiunea poate esua daca apa contine urme de detergenti, dispersanti, degresanti, surfactanti, etc.

Obtinem astfel cea mai primitiva busola, iar daca stim cam in ce directie si sens este Nordul, (sau stim in ce emisfera suntem, de unde rasare si unde apune Soarele/sensul deplasarii aparente pe cer in cursul zilei, din care putem determina cu aproximatie Nordul), daca varful acului se orienteaza spre el, varful va fi polul N al busolei. Inseamna ca acel capat, (pe care l-am marcat), al magnetului de care am frecat acul, este polul S, iar celalalt N.

Putem face si proba apropiind capatul marcat al magnetului de pahar in directia varfului acului care indica Nordul. Acul va fi atras de Sudul magnetului care e acest capat. Intorcand magnetul, acul se va intoarce si el.
0 plusuri 2 minusuri
Simplu si usor, cauti o busola( cea cu care se iau punctele cardinala). Pui magnetul pe masa dar fara sa ai metale feroase la o distanta mai  mica de 1000 ce cm, indrepti busola spre magnet iar acul busolei va indica polul magnetului, daca este polul S acul va indica polul S. Niciodata busola nu va arata polul opus.
Novice (120 puncte)
2 0
Din contra, busola va indica polul opus al unui magnet :). In speta, busola este folosita pentru determinarea polului nord geografic, care este in apropierea polului sud magnetic al pamantului.  Polii magnetici diferiti se atrag, deci daca orientati busola dupa directia celor doi poli magnetici ai magnetului, si incercati sa o cititi ca atunci cand cititi nordul geografic, o sa aflati chiar opusul magnetic.
0 1
Ai facu acest test ,de spui contrariu? Acele busolei sunt facute special sa ati arate polul care este scris pe gradatia busolei,indiferent daca este camp magnetic inmagazinat sau natural. Daca ai suspenda un magnet cu un fir de ata, atunci polul S al magnetului va arata polul N al pamantului, la fel si busola acul cu polul S va arata polul N al magnetului sau al terei numai ca pe busola este trecut polul nu polarizarea acului. Deci daca ai fi umblat cu adevarat cu o busola si ai fi luat un azimut cu busola ai cunoaste sistemul de functionare,

De Retinut

Gradatia busolei este invers fata de polaritatea acelor care indica orientatea in teren.
1 0
Prin definiție, polul nord al unui magnet este acela care se orientează (aproximativ) spre polul nord geografic al Pămîntului. Este valabil și pentru acul busolei.

Ca urmare, dacă ții un magnet cu un capăt spre busolă, iar acul busolei se așează cu nordul spre magnet, înseamnă că acel capăt al magnetului e polul sud. Și invers.

Iar eu nu vorbesc din teorie. Am folosit busole de nenumărate ori (și la școală, și în armată, și acasă, și la facultate), am construit busole, am reparat busole și evident m-am jucat și cu magneți puși în apropierea busolelor, printre alte experimente cu cîmpuri magnetice.

1000 cm înseamnă 10 m. Sînteți cam prea precaut. Într-un bloc e practic imposibil să nu ai nici un fier pe o rază de 10 m. Chiar și 1 m e o precauție prea strictă.
1 0
Fundamental, cred ca orice copil care s-a jucat cu magneti, stie ca polii diferiti se atrag, si mai apoi vor invata ca in apropiere de polul nord geografic se afla polul sud magnetic al pamantului. Aceasta este o conventie desigur, dar daca toata lumea urmeaza aceasta conventie, va las pe dumneavoastra sa deduceti ca gresiti. Ah, aveti dreptul la propria dumneavoastra conventie, si sa judecati exact pe dos, daca o veti folosi consecvent in toate aplicatiile, atunci nu va va da nimic gresit, numai ca atunci cand va trebui sa prezentati rezulatele aplicatiilor va trebui sa ii avertizati pe ceilalti ca folositi o conventie deandoaselea. Eu am inteles, in concluzie, stiu, dumneavaostra cand vreti sa ne spuneti de nord, eu ma gandesc la sud, si nu va fi o problema. Cu magnetismul, desigur.

PS. Raspunsul este pentru Dl websor
2 0

Nu nu, asta nu e convenția mea, e convenția adevărată, folosită în fizică și geografie. Polul nord al unui magnet chiar este prin definiție polul care se orientează apoximativ spre nordul geografic. Verificați. De exemplu începeți aici, dar nu e nici convenția Wikipediei, ci chiar asta se folosește în știință, tehnică, navigație etc.

Mai e o convenție, și anume aceea că polul nord magnetic al Pămîntului este considerat acela aflat în vecinătatea polului nord geografic, chiar dacă luînd Pămîntul ca pe un mare magnet acolo se află de fapt polul lui sud. E o simplă convenție a denumirii, nu a noțiunii de nord. Am mai vorbit recent despre asta la Scientia și într-adevăr pentru unii pare o ciudățenie. Dar asta e convenția, și nu e a mea.

0 0
AdiJapan, nu ai rabdare sa citesti pana la sfarsit, raspunsul era adresat D-lui websor. :D .
0 0
Am citit pînă la sfîrșit, dar am citit mesajul așa cum mi-a venit prin e-mail. Destinatarul l-ați adăugat pe urmă. Și cum comentariul era după al meu am presupus că-mi răspundeți mie. Asta e, se mai întîmplă.
0 0
Scuze referitor la distanta am tastat gresit in loc de 100 cm am scris 1000, ai dreptate am gresit. Nu nu este o precautie stricta, daca persoana foloseste un magnet polarizat N42 care cantareste cam 600g si are o forta de ridicare de 20Kg.

.
0 0

pentru websor  Acul, (nu acele), busolei e facut, eventual acele busolelor, sunt facute, din magneti permanenti, marcati corect, nu e nimic special aici. Primele busole erau facute cu magneti naturali. Stabilirea denumirii polilor acestora s-a facut, dupa polii geografici spre care polii magnetilor au tendinta sa se orienteze, ceea ce inseamna ca polul oricarui magnet catre se orienteaza spre Nordul geografic va fi notat cu N sau cu rosu. Doar marcajele si gradatiile carcaselor si cadranelor busolelor sunt special facute pentru ca cei ce stiu cum sa le utilizeze, sa se poata orienta conform unor conventii uneori aparent ciudate/contradictorii, ca cea de care vorbesti tu si de care m-am lovit si eu in armata, dar le-am inteles si le-am facut fata. Tu te-ai rataci cu busola cu tot si in baie/bucatarie dupa cat de bine ii cunosti sistemul de fabricatie si de functionare.

0 0
websor. Nu exista magneti nepolarizati, iar intrebarea nu se refera la magnetul N42, (de 600gr si forta maxima de atractie/mentinere/retinere la distanta de 0, 00 mm de 20 Kgf, care nu poate ridica aceasta greutate daca nu e lipit deja de ea iar ridicarea o faci tu sau un alt macanism, cu consum de energie, dupa ce ai pus magnetul in contact cu acel obiect), ci la orice fel de magnet, fara a folosi magneti marcati/busole.

Daca magnetul are fix 20 Kgf inseamna ca atunci cand ansamblul magnet greutate atarna, daca adaugi 1 gr la greutate, acestea impreuna se desprind de magnet, iar cand e jos si apropii magnetul de ele, nu le poate ridica nici un micron, nici daca le faci sa se atinga si apoi vrei sa le ridici impreuna. Asa se masoara corect forta reala a magnetilor. Pariez ca daca masori astfel magnetul tau, o sa constati cu surprindere ca in realitate are o forta mai mare decat cea pentru care ai platit degeaba atat de mult si ai putea sa reclami la protectia consumatorilor ca ai fost inselat, ca sa-ti recuperezi banii.
2 plusuri 0 minusuri
Un ac de cusut usor, (care e din otel si se magnetizeaza destul de usor pentru durate destul de lungi de timp), cu unul din capete frecat/atins de unul din polii magnetului necunoscut se va magnetiza. Marcam capatul de care am frecat acul si tinem minte sau ne notam care capat l-am frecat de magnet, (de exemplu varful). Avem grija ca acul sa nu fie degresat sau il gresam cu ceva, eventual cu grasimea naturala de pe pielea noastra apoi il punem pe o bucatica de foita de tigara sau alta hartie care se scufunda cand se imbiba cu apa si o/il punem cu grija pe suprafata linistita a apei dintr-un pahar. Dupa scufundarea foite de hartie, acul pluteste datorita tensiunii superficiale a apei si a reactiei antagonice dintre apa si grasime. Operatiunea poate esua daca apa contine urme de detergenti, dispersanti, degresanti, surfactanti, etc.

Obtinem astfel cea mai primitiva busola, iar daca stim cam in ce directie si sens este Nordul, (sau stim in ce emisfera suntem, de unde rasare si unde apune Soarele/sensul deplasarii aparente pe cer in cursul zilei, din care putem determina cu aproximatie Nordul), daca varful acului se orienteaza spre el, varful va fi polul N al busolei. Inseamna ca acel capat, (pe care l-am marcat), al magnetului de care am frecat acul, este polul S, iar celalalt N.

Putem face si proba apropiind capatul marcat al magnetului de pahar in directia varfului acului care indica Nordul. Acul va fi atras de Sudul magnetului care e acest capat. Intorcand magnetul, acul se va intoarce si el.
Junior (740 puncte)
1 0
- Da, asta este solutia la care ma gandisem si eu.  In practica, la realizarea busolei cu suport acvatic este important ca vasul sa fie suficient de larg, altfel am putea avea probleme cu fortele de adeziune catre peretii vasului.

O alta situatie care ne-ar da batai de cap ar fi daca magnetul permanent ar avea o forma geometrica neregulata sau, dimpotriva, sferica. Ar fi mai greu de identificat cu precizie pozitia polilor magnetici.
0 0
Multumesc. Asa este dar n-am vrut sa mai complic raspunsul si asa destul de lung.
0 0
N-am încercat practic, dar mă tem că magnetizarea acului prin frecare depinde de orientarea acului în timpul frecării, de unghiul său față de magnet. Ați făcut experimentul?
0 0
Evudent, ca si cel cu golirea sticlei, chibritul scafandru, racheta cu apa, taiatul sticlei de geam cu foarfeca, taiatul sticlei de apa Borsec cu sfoara, spartul sticlei de apa cu o moneda de 15 bani si multe altele, in urma cu 35-45 de ani.
0 0
Nu vă întreb dacă ați magnetizat un ac. Vă întreb dacă acul se magnetizează întotdeauna pe direcția lungimii sale.
0 0
AdiJapan. Recunosc ca nu stiu. Stiu ca se magnetizeaza iar plutind pe apa se orienteaza cam pe directia N-S. Prin aceeasi metoda am magnetizat si surubelnite cand aveam nevoie de una magnetica/magnetizata. Stiu ca se demagnetizeaza destul de repede dar nu stiu pe ce directie se magnetizeaza. Nu pot sa te contrazic, e posibil sa ai dereptate aici.
0 0
Detaliul e important, pentru că dacă acul nu se magnetizează pe o direcție controlabilă, atunci nu prea putem folosi metoda asta pentru a identifica polii magnetului necunoscut.
0 0
Nu spun ca nu poti avea dreptate, iar daca eu gresesc poti sa ma corectezi: presupunind ca liniile de camp, chiar daca in aer sunt curbe ce pleaca de la un pol la celalalt daca polii nu sunt fata in fata pentru ca circuitul magnetic sa se inchida pe drumul cel mai usor si scurt, lipind/frecand un capat al unui obiect, sa zicem de fier, cu permitivitate mult mai mare ca cea a aerului, la orice unghi am face-o, toate liniile de camp care sa presupunem ca ies din capatul respectiv al magnetului si intersecteaza obiectul, vor trece prin tot obiectul, (datorita permitivitatii mult mai mari), pana la capatul opus, (pe drumul cel mai usor), apoi de acolo pe drumul cel mai usor si scurt, se vor indrepta spre polul opus. Desi drumul parcurs prin obiect, fizic, in mm, este mai lung, din punct de vedere al usurintei de parcurgere este ca un tunel inversat: e mult mai usor treci un munte urcand si apoi coborand sau pe ocolite, decat sa treci prin el, (evident fara tunel).
0 0
Nu mă pot pronunța, pentru că nu știu cum se petrece fenomenul magnetizării în cazul acului.
0 0
Nici eu, mi-am exprimat numai o parere/presupunere personala deoarece ai afirmat ca e important de stiut cum se intampla fenomenul. Eu cred ca important e sa existe tendinta de orientare si sa stii cam pe unde sunt punctele cardinale. E la fel si cu ata ta care se torsioneaza relativ putin/magneti slabi: tot poti stabili polii magnetului chiar daca nu si directia N-S exacta, cum de-altfel nicio busola nu o va indica niciodata cu extrema precizie.
3 plusuri 0 minusuri
Vă spun cum procedez eu, pentru că mi se întîmplă și mie uneori să vreau să aflu cum sînt orientați polii unui magnet nou. Am două metode:

1. Iau o ață de 50–100 cm și leg magnetul la un capăt. Țin ața de capătul celălalt și mă uit cum se orientează magnetul suspendat. La mine acasă știu bine unde e nordul (știu în ce direcție se vede Steaua Polară de la geam), așa că la magnet capătul care se orientează spre nord e polul nord.

O observație de ordin practic: dacă magnetul e foarte slab și ața e din cele care vor să se răsucească într-un sens, magnetul nu se mai orientează bine în cîmpul magnetic terestru, ci arată o direcție deviată. Dar magneții obișnuiți, cei negri, sînt destul de puternici, iar ăștia mai noi cu neodim sînt atît de puternici că torsiunea aței chiar nu mai contează deloc.

2. Cînd eram copil îmi plăcea altă metodă. Luam o farfurie largă, o umpleam cu apă, iar pe apă puneam ceva ce plutește, de exemplu o farfurioară sau o bucată plată de polistiren expandat (scîrțîitoare). Magnetul îl puneam deasupra și așteptam să se orienteze. Avantajul mare e că orientarea e foarte exactă, pentru că nu mai există frecări sau torsiuni care să devieze orientarea (chiar și busolele comerciale mai au puțină frecare). Există doar viscozitatea apei, care face ca experimentul să dureze cam multișor, dar viscozitatea e și bună, pentru că împiedică oscilațiile magnetului în jurul poziției de echilibru.

Aici trebuie avut grijă ca în poziția finală, după ce s-a terminat rotația, farfurioara sau bucata de polistiren să nu atingă nicăieri farfuria, ci să plutească liber. În schimb tensiunea superficială a apei nu are nici un efect de rotație, deci nu trebuie luate alte precauții.

Dacă magnetul testat e foarte slab e bună metoda cu apa. Dacă e unul obișnuit sau mai puternic, metoda cu ața merge foarte bine și e mult mai rapidă: într-un minut aflați deja polaritatea.

La magneții cu forme ciudate sau care au mai mulți poli se poate să nu meargă astfel de metode. Atunci luați un magnet mic în formă de bară, găsiți-i nordul printr-o metodă oarecare și apoi apropiați-l de diferite părți ale magnetului de testat. Veți vedea unde are nordul / nordurile și sudul / sudurile.
Expert (12.8k puncte)
1 0
Salut Adi !

- cred ca metodele indicate merg foarte bine atunci cand avem un magnet cu forma regulata , de pilda un magnet bara la care polii sunt in capete. Ma gandesc ca in alte situatii, sa trecem intai printr-o etapa intermediara pentru a depista intai axa polara (ceva experimente cu pilitura de fier sub o hartie, etc), apoi sa asezam magnetul pe axa nord-sud si sa facem experimentele indicate pentru identificarea polaritatii.

- dar daca am face un mic electromagnet (poli cunoscuti din constructie) si apoi din interactiunea cu magnetul permanent am afla polii ?  Merge ?
0 0
Sigur, merge și cu un electromagnet, atîta doar că trebuie să faci electromagnetul sau să-l iei de undeva. Metoda cu electromagnet avantajul e că nu mai ai nevoie să știi în ce direcție e nordul. Poate fi folosită și cînd te afli în apropierea polilor magnetici ai Pămîntului.
0 0
Dezavantajele sunt insa mai multe si mai mari: un electromagnet nu e magnet, de oriunde l-ai lua sau construi, decat daca il alimentezi cu electricitate, mai precis cu curent continu, deci in caz ca e gata facut trebuie sa aiba nu doar polii ci si bornele marcate, (+ si -), iar daca il faci tu, trebuie sa stii singur si sigur, sa determini/stabilesti polii functie de sensul de bobinare si polaritatea alimentarii, si in orice caz, iti trebuie si o sursa corespunzatoare de curent continu cu bornele marcate.

Problema: Electromagnet este si unul alimentat in curent alternativ, de exemplu partea fixa dintr-un releu alimentat cu 220V curent alternativ. Daca se poate vedea si sensul bobinajului se pot determina/stabili ploii pentru o anumita polaritate a alimentarii cu curent continu aplicata la borne.

Se poate folosi o punte redresoare, cu parametri de tensiune si curent superiori/cel putin egali celor necesari alimentarii releului cu curent alternativ, pentru a o intercala intre reteaua de 220Vca si releu si a obtine (electro)magnetul pentru determinarea polilor altui magnet?.
...