Bine aţi venit pe Scientia QA!
Pentru a putea publica întrebări şi răspunsuri, trebuie să vă înregistraţi.
Atenţie! Este posibil ca e-mailul de confirmare a înregistrării să intre în Spam.
Pune o întrebare

Newsletter


3.5k intrebari

6.7k raspunsuri

15.2k comentarii

2.2k utilizatori

0 plusuri 0 minusuri
1.9k vizualizari

Are omul puterea să evolueze sub toate aspectele posibile, trăind într-o lume perfect liberă, deci nefiind constrâns şi condus de nimeni?

Ar putea omenirea să reprezinte cea mai evoluată formă de viaţă din punct de vedere moral?

Dreptul fundamental al omului la libertate ar putea fi cu adevarat respectat, sau pot fi acceptate şi nişte mai mici ori mai mari derapaje prin care liberatea să fie constrânsă?

Poate fi omul o fiinţă dreaptă şi cu adevărat liberă, sau e doar o utopie?

Dacă aceste lucruri ar putea fi trăite la nivel individual şi/sau în grupuri mici, de ce nu ar putea fi aplicate şi pe grupuri mai mari?

Dacă toate aceste lucruri ar putea fi posibile, de ce totuşi nu se întâmplă?

Eu înţeleg că toţi oamenii sunt diferiţi, dar de ce nu poate exista o majoritate covârşitoare de oameni buni, drepţi, cu dorinţă de evoluţie şi pe plan moral, nu doar ştiinţific?

La ce bun să trimitem oameni pe Lună, Marte etc. dacă nu putem trăi în armonie aici pe Pământ?

Junior (924 puncte) in categoria Psihologie - Filozofie
0 0
O lume mai libera sigur ca ar fi posibil, dar , "perfect libera" este o utopie.

Sunt de parere ca in lume ar trebui ca statul sa faciliteze unele microsiocietati in unele cartiere unde societatea sa experimenteze , noi modele de societate si apoi dupa un timp sa se traga concluziile, este pagubos si riscant sa se experimenteze pe o tara intreaga: vezi experimentul comunismului.

Omul este un animal gregar, care nu se simte bine singur, nu cred ca in neolitic ar fi existat dreptate si libertatea individului, sa nu uitam ca omul primitiv a fost canibal, deci, nevoile fiziologice nu-l lasau sa gandeasca prea multa filozofie. In ultimii ani s-a vazut ca simtul dreptatii si empatiei exista si la primate, deci, omul primitiv avea aceste concepte, dar, ca si in ziua de azi, nu era aplicat tot timpul.

Cum ati descrie o societate ceva mai evoluata decat cea ce avem azi ?

Societatea din ziua de azi cu toate neajunsurile ei totusi este cea mai informata din toate timpurile. Daca ar fi matura si culta, poate ca ar fi posibil sa fie chemata la vort sa decida mai des, cum o face cea din Elvetia.

In viitor internetul si buletinul electronic vor face sa putem vota cu usurinta din casa (buletinul electronic deja exista in vest, si te poti identifica din casa pe net )

O societate cu adevarat mai fericita depinde de tehnologie sf. , ex.: adica oamenii sa-si curete ADN-ul de boli genetice,  sa-si poata imbunatiati genetica cu noi calitati azi existente in doar unii indivizi. Individul s-ar bucura mai bine de viata daca ar avea un IQ mai mare, desena cu usurinta, ar canta la un instrument etc, dar toate astea ar fi totusi insuficiente. Individul cauta indirect nemurirea, oricate palate ai avea, cand esti pe patul de moarte nu valoreaza mai nimic.  

Solutia la nemurire ar fi  transhumanisul, scanarea creierului si trecerea pe suport electronic al mintii. Nu neg ca in viitor nu se va ajunge ca umanitatea sa inteleaga perfect biologia umana, ca sa-l faca nemuritor, dar se pare ca trashumanismul va fi prima varianta disponibila.
0 0

O lume în care cineva conduce şi cineva este condus, în mod automat nu poate fi o lume liberă. Pentru mine o lume perfect liberă este o lume în care nimeni nu încalcă dreptul la libertate şi la liberă exprimare a celuilalt, o lume în care indivizii interacţionează cu simţ de răspundere, e o lume cum nu a existat şi nici nu există, dar mă întrebam dacă cumva o astfel de utopie ar putea fi posibilă în viitor. Omul primitiv era canibal şi nici nu putea să se gândească la sensul actualului cuvânt "moral", motiv pentru care eu cred că există evoluţie sub acest aspect al conceptului filozofic moralitate. O societate mai evoluată decât avem în ziua de azi, ar fi după cum spuneam, o societate în care nimeni nu da în cap la nimeni, nu ar viola, nu ar tâlhări, o societate în care toţi ne-am respecta şi nu pentru că aşa dictează legile sociale sau alea religioase (pentru unii), ci pentru simplul fapt că aşa ar trebui să ne comportăm civilizat, să respectăm pentru a fi respectaţi, pentru că aşa ne dictează conştiinţa morală a fiecăruia.

Dacă o să se reuşească scanarea creierului şi trecerea lui pe suport electronic, procedeu prin care ar elimina şi "bug-urile" deţinute pe suportul biologic, probabil utopia ar deveni realitate şi nu ar mai exista motive de, gâlceavă, dar până atunci ar trebui să căutăm evoluţia pe toate planurile pentru a avea ce scana... un creier primitiv plin de "bug-uri" nu ar avea sens să fie scanat... zic si eu... Oricum am prins ideea şi sunt de acord cu această opinie detaliată pentru care vă mulţumesc încă o dată.

1 Raspuns

0 plusuri 0 minusuri
-viata in societate impune un sir lung de lucruri pe care nu le puteti face.

-corpul este programat cu multe instincte care au fost bune acum un milion de ani, dar trebuiesc reprimate intr-o societate, cel mai puternic este instinctul sexual.

-in societatea moderna individul preda statului puterea, pt. ca daca ar fi invers, ca statul sa nu existe si noi sa avem puterea ne-am razboi permanent, sa nu uitam ca totusi omul este o specie pradatoare.
Experimentat (3.3k puncte)
0 0

Mulţumesc de răspuns, Marco!

Totuşi să înţeleg că în opinia ta, nu există progres din punct de vedere moral şi omul nu poate trăi în pace şi armonie fără sa fie condus de cineva? Să înţeleg că încălcarea unor libertăţi pot fi justificate, acesta fiind preţul pe care omul îl plăteşte pentru a fi parte din această societate modernă? Chiar nu poate fi omul o fiinţă raţională şi liberă care să trăiască în armonie cu ceilalţi oameni şi cu natura? Instinctele animalice, nu pot fi ele autoeducate şi minimizate până spre inexistenţa lor printr-un set de valori şi convingeri morale?

O altă întrebare pe care aş vrea să o adaug la lungul şir de întrebări ar fi următoarea: Dacă ar fi să faci abstracţie de poziţia ta în societate şi dacă ai privi lumea asta cumva din exterior, cum ai putea să o caracterizezi şi cât de mulţumit ai putea să te declari de ceea ce observi?

0 0
Am senzatia ca uiti faptul ca principala sursa de restrictie a "libertatii" a fost si este mediul inconjurator.

Organizarea sociala este un instrument de protectie fata de mediu si de folosire a mediului pentru supravietuire si pentru obtinerea unei vieti mai bune. Ca orice instrument folosit de omenire, si acesta a fost si va fi folosit in scopuri "colaterale".
0 0
Parerea mea este la fel cu prima propozitie din raspunsul lui Marco: "-viata in societate impune un sir lung de lucruri pe care nu le puteti face." Adica omul traieste in societati (nu izolat), iar conducatorii sunt mai degraba rezultatul societatilor, nu a dorintei indivizilor de a avea un sef.
0 0

Am senzaţia că nu am reuşit să mă fac suficient de bine înţeles. Nu aş fi crezut că am lăsat să se înţeleagă că ar exista o dorinţă a indivizilor de a avea un şef, ci dimpotrivă că ar fi vorba de dorinţa indivizilor de a fi şefi, adică de a exercita puterea asupra altor indivizi inferiori din punct de vedere al nivelului ierarhic ocupat în societate.

Întrebările mele erau în legătură cu libertatea oamenilor ce este încălcată de alţi oameni, tocmai prin structura ierarhică a societăţii şi întrebam dacă cumva ar putea să existe o societate în care oamenii să trăiască în deplină armonie şi libertate, deci evident fără să fie conduşi de nimeni. O societate în care toţi oamenii să fie perfect egali în drepturi şi să se respecte între ei pentru că au bun simţ, nu pentru că cineva "mai mare" îl ameninţă cu repercursiuni. Eu nu m-am referit la viaţa izolată a unor oameni, ci la posibilitatea de a evolua ca societate către ceva ideal, probabil utopic, dar asta am propus eu ca discuţie, fiind la categoria psihologie-filozofie consider că subiectul este foarte îndreptăţit şi frumos de dezbătut, dar deocamdată se pare că sunt singurul care crede acest lucru.

Probabil sunt eu mai idealist şi cred în potenţialul omului de a evolua din punct de vedere moral, perspectivă contrară cu punctele voastre de vedere de până acum, dar vreau să cred şi să sper că mai existe oameni idealişti pe lumea asta, care să-şi dorească să evolueze din punct de vedere moral, atât ei la nivel individual, cât şi societatea ca întreg, iar astfel parcă tot deranjul acesta al universului cu omenirea parcă ar căpăta un sens...

0 0
As spune ca prima problema in existenta unei societati "anarhica dar unita" este tocmai diferenta intre indivizii aceleiasi specii.Unicitatea individului , il face sa piarda "simtul comunitatii", el este deasupra comunitatii si nimic nu-l poate da jos.Daca stam si ne gandim nici unul dintre noi nu indeplinim idealurile "omului  comunitar", omul ca specie "total sociala".

Pentru a fi o specie sociala, toate diferentele, dintre noi, trebuie sa apara intr-o singura diferenta, intre "noi" si "leaderul nostru", din "fericire" sau "din pacate" , suntem fiinte unice avand , fiecare, "mandria" lui. Ceea ce numim, indeobste, "un las" , este doar un om care are "talentul tradarii", daca oamenii "curajosi" nu stiu sa-l identifice,ei vor disparea iar "lasul"  va fi erou.O alta problema e ca nu invatam nimic din trecut, nici moral, nici filosofic,nici social, etc.

Daca ma gandesc bine, e doar o parere ,printre multe altele, dar e "parerea mea" .
0 0

Indivizii diferiţi au nevoie doar de câteva caracteristici comune pentru a se înţelege între ei, printre care enumăr: empatia, asertivitatea, toleranţa, flexibilitatea în gândire şi nu în ultimul rând, bunul simţ, adică respectul de sine şi pentru cei din jur. Din punctul meu de vedere, nu diferenţa dintre indivizi e problema, ci rigiditatea în gândire, adică ideile puţine şi fixe... O ală problemă ar fi că nu ne dorim să evoluăm din punct de vedere moral, căutăm un milion de motive care să susţină latura animalică a omului şi să demonstreze că un astfel de progres e imposibil şi nici un motiv care să susţină evoluţia morală a omului. Oare chiar nu există evoluţie din punct de vedere moral între omul primitiv sau oamenii secolelor precedente comparativ cu omul secolului XXI? Oare chiar peste alte câteva secole omul nu poate deveni mai bun decât este în prezent? Oare chiar moralitatea este un concept filozofic golit de orice greutate practică? Omul chiar nu are conştiinţă de sine şi este ţinut în frâu doar de norme sociale şi religioase? Probabil există şi oameni care nu au învăţat mai nimic din trecut, iar aceştia au ajuns din nefericire să conducă societăţile, dar către ce ne conduc oare? Orbi care conduc alţi orbi... către nicăieri, totul fiind lipsit de sens din umilul meu punct de vedere.

Din punct de vedere logic şi filozofic, cred că omul ar avea un potenţial de evoluţie fantastic, dar nu vede acest potenţial şi nu-l foloseşte pentru că probabil e hipnotizat de mirajul tehnologiilor şi a satisfacţiilor materiale pe care le oferă socitatea actuală în care o viaţă de zombi este cel mai înalt punct  de evoluţie.

0 0
In ceea ce ma priveste, e simplu:"Stiu ca nu stiu nimic." vorba lui Socrate.In ce-i "priveste" pe altii, nu ma pot exprima.

"De-un parexamplu" , la un interviu pentru angajare, nu stiu sa spun ce calitati am, defecte gasesc destule.

Ce facem cu "restul", cei care stiu ce pot si cred ca pot foarte mult?Sa te fereasca  Dumnezeu  de acestia!
0 0
„Sunt un fanatic iubitor al libertăţii, pe care o consider unica condiţie sub care inteligenţa, demnitatea şi fericirea omului se pot dezvolta şi creşte.” (Mihail A. Bakunin)

 

„Din nefericire poporul e încă foarte nepriceput şi ţinut în nepriceperea asta de ştiinţele necurmate ale tuturor guvernelor, care privesc nepriceperea poporului ca una dintre cele mai de căpetenie condiţii ale propriei lor puteri.” (Mihail A. Bakunin)

 

„Libertatea omului constă în aceea că dânsul se supune legilor naturale fiindcă le recunoaşte însuşi el ca atare şi nu că i-ar fi impuse din afară, de vreo voinţă străină, dumnezeiască sau omenească, colectivă sau individuală.” (Mihail A. Bakunin)

 

„Înlocuind cultul lui Dumnezeu cu respectul şi iubirea pentru umanitate, proclamăm că raţiunea umană este singurul criteriu al adevărului; conştiinţa umană, baza justiţiei; libertatea individuală şi colectivă, singura sursă de ordine în societate.” (Mihail A. Bakunin)

 

„Fiecare om trebuie respectat ca un scop în sine, şi este o crimă împotriva demnităţii sale care îi aparţine în calitatea sa de fiinţă umană să-l foloseşti ca pe un mijloc pentru a atinge orice scopuri externe lui.” (Immanuel Kant)

 

„În natură nu e nici răsplată, nici pedeapsă; există doar consecinţe.” (Robert Ingersoll)

 

„Nu poate fi multă libertate pe pâmânt cât timp oamenii venerează un tiran din cer.” (Robert Ingersoll)

 

„Dacă admitem că o fiinţă infinită a controlat destinele persoanelor şi popoarelor, istoria devine o farsă cât se poate de crudă şi sângeroasă. Eră dupa eră, cei puternici i-au călcat în picioare pe cei slabi; cei vicleni şi lipsiţi de inimă i-au făcut sclavi pe cei simpli şi inocenţi, şi nicăieri în toate analele omenirii, niciun zeu nu i-a ajutat pe cei oprimaţi.” (Robert G. Ingersoll)

 

„Adevărata civilizaţie este aceea în care fiecare om îi dă celuilalt drepturile pe care le cere pentru el însuşi.” (Robert Ingersoll)

 

Doar atât am mai avut de spus... fiecare înţelege, face şi se fereşte cum vrea şi de cine vrea...
1 1
Filosofia este abuzarea de un anumit limbaj creat cu acest scop.(Werner Heisenberg)
0 0

@valangjed, eu am postat respectivele citate deoarece sunt relevante, fiind în legătură cu tema propusă, deci să înţeleg că şi al tău citat este relevant şi vrea să ne zică că filozofia este ceva neserios, poate nedrept, sau ceva de genul vorbărie multă pentru nimic? Dă-mi voie să te contrazic atât pe tine cât şi pe nenea Werner Heisenberg... există filozofi între filozofi, cum există oameni între oameni şi există păreri diferite asta e cert, dar sigur, sigur, filozofia nu este abuzarea de un anumit limbaj creat cu acest scop.

Poate nu am eu capacitatea să înţeleg subtilitatea vorbelor de duh citate de domnia ta, dar poate mă luminezi şi pe mine cu înţelesul citatului tău şi relevanţa lui în context.

0 0

"Relevanta" vorbelor lui Heisenberg, ar fi ca "oricine poate spune orice" si se poate numi filosofie.Citatele din Bakunin si Ingersoll mi s-au parut ca facand parte dintr-un "apel la autoritate" , la astfel de "lucruri" , pentru a nu ajunge la "violenta verbala", prefer sa dau un citat, de obicei dintr-un om de stiinta recunoscut.Se pare ca nu "functioneaza" "metoda" sau , ma rog , ar fi functionat daca nu mai scriam acest mesajsmiley

0 0

Nu ştiu ce proiecţii faci tu, cum nu am nici cea mai mică idee la ce "violenţă verbală" faci referire, în schimb ştiu exact de ce am postat respectivele citate. Sunt câteva din citatele mele preferate şi au o mare legătură cu subiectul şi am crezut că îmi întăresc cumva ideile, nici vorbă de apel la autoritate.

Din punctul meu de vedere, Heisenberg se pare că nu prea avea nici un respect pentru filozofie şi văd că tu îmi confirmi acest lucru. Dacă îmi dai voie eu aş contrazice afirmaţia conform căreia "orice om poate spune orice şi se poate numi filosofie", pentru că nu orice grupare de sunete articulate este o filozofie. Îmi pare rău că ai astfel de convingeri denigratoare la adresa filozofiei, nu ştiu ce aşteptări ai tu şi cu ce te-am supărat, dar e clar ca avem opinii contrare şi ne-am îndepărtat de la subiect...

0 0
Prezentul nivel al cunoasterii, are nevoie si de stiinta (fara "banala tiparnita" nicio idee , fie ea filosofica sau stiintifica , nu s-ar fi raspandit atat de repede) sau poate , filosofii se descurca fara tipar?Nu-mi place sa fiu carcotas dar pentru moment,stiintele sociale "datoreaza"(observati ghilimelele) destul de mult, stiintelor aplicate.

Stiu ca Socrate a vorbit in Agora dar cate "vorbe", ale lui Socrate , ramaneau daca nu scria Platon?
0 0

Corect, fără ştiinţă viaţa e pustiu. Am crezut că este evident şi că se subînţelege importanţa şi rolul ştiinţei pentru sintagma "prezentul nivel al cunoaşterii", dacă nu am vorbi de ştiinţă, atunci despre ce cunoaştere am putea vorbi? Oricum idee era alta de la care ne-am îndepărtat. Ar fi putut omenirea să evolueze într-o lume lipsită de constrângeri şi conducători? Are omul capacitatea de a evolua ştiinţific într-o societate liberă, lipsită de constrângeri şi ierarhii? Fără politică, fără religie, deci fără politică...?

Primii filozofi au fost şi primii oameni de ştiinţă, unii primitivi comparativ cu seculul XXI, dar fără capacitatea lor de a gândi peste medie nu ar fi existat progresul actual. Capacitatea filozofică a omului este tocmai capacitatea lui de a gândi raţional, de a reflecta asupra unor probleme, de a căuta să înţeleagă lumea... etc. şi pot spune că orice filozof este om, dar nu orice om poate fi filozof.

...