Ce se vede în imagini este în principiu același lucru ca în experimentul următor: dacă ai un cărucior greu și îl tragi cu o sîrmă, merge foarte bine. Dacă însă încerci să-l împingi cu sîrma, nu merge, pentru că se îndoaie sîrma. Ca idee, materialele în formă de fir sau foaie (adică lungi și subțiri sau întinse și subțiri) rezistă la forțe de întindere mult mai bine decît la forțe de comprimare de-a lungul dimensiunii / dimensiunilor lungi, întrucît comprimarea duce la îndoire.
Așa e și cu cisterna. Dacă aplici presiunea din interior spre exterior, forțele din perete sînt de întindere, iar peretele rezistă foarte bine. Dacă însă aplici presiunea invers, forțele devin de comprimare, iar peretele rezistă mult mai puțin. Undeva în perete apare o primă îndoitură, care apoi se propagă rapid în tot peretele, iar cisterna se turtește.
Pentru ca un vas să reziste la presiuni exterioare mari este nevoie să fie proiectat în așa fel încît peretele să reziste la forțele de comprimare. De obicei asta înseamnă că pereții să fie groși. De asemenea, e bine ca peretele să aibă o formă cît mai sferică sau cilindrică, pentru ca distribuirea forțelor de comprimare să se facă echilibrat. Dacă de exemplu vasul se face de formă cubică, presiunea externă va face ca pereții plani să se bombeze spre interior; în zonele plane vor apărea forțe de întindere, la care materialul rezistă bine, dar muchiile și colțurile vor fi trase spre interior. Dacă au aceeași grosime ca pereții vor ceda repede. Ca să nu cedeze e nevoie de o structură de rezistență la muchii și colțuri, adică o grosime mare de material în aceste zone. Mai simplu e să faci de la început un vas fără muchii și colțuri, adică unul care are aproximativ aceeași convexitate peste tot, deci ideal un vas sferic. De aceea batiscafurile (submarine care rezistă pînă la adîncimi foarte mari) se fac de obicei sferice. Atunci cînd forma sferică nu e convenabilă dintr-un motiv sau altul, proiectanții au grijă să adauge întăriri (grosimi mai mari, nervuri, stîlpi etc) în zonele care riscă să cedeze primele.
La cisterna din film se vede cum capetele vasului nu se deformează semnificativ, semn că ori sînt făcute din tablă mai groasă, ori forma sferică le-a făcut mai rezistente. De asemenea, partea de jos a vasului cilindric era prinsă de șasiu, deci numai partea de sus se putea deforma puternic, ceea ce s-a și întîmplat.
Batiscaful Trieste, primul care a ajuns cu echipaj uman în adîncimile cele mai mari ale oceanului, avea o capsulă sferică cu diametrul de circa 2 m și cu pereți de oțel groși de 13 cm pentru a rezista la cele puțin peste 1000 de atmosfere de presiune exterioară.
