Bine aţi venit pe Scientia QA!
Pentru a putea publica întrebări şi răspunsuri, trebuie să vă înregistraţi.
Atenţie! Este posibil ca e-mailul de confirmare a înregistrării să intre în Spam.
Pune o întrebare

Newsletter


3.5k intrebari

6.7k raspunsuri

15.2k comentarii

2.2k utilizatori

1 plus 0 minusuri
1.2k vizualizari
Daca luna s-ar deplasa cu o viteza mai mare atunci treptat ar scapa de sub influenta gravitationala a pamantului si ar hoinari in deriva prin sistemul solar. daca  luna s-ar deplasa cu o viteza mai mica atunci treptat gravitatia ar trage-o in jos rezultand coliziunea cu pamantul. am inteles, pana aici totul clar. dar atunci, ma intreb: de ce luna se deplaseaza EXACT cu viteza care sa nu-i permita nici sa cada , nici sa scape de influenta gravitationala ? cum se explica echilibrul dintre viteza si gravitatie care face ca luna sa orbiteze ?  la fel si cu planetele care orbiteaza in jurul soarelui ... va rog ajutati-ma,  nu pot sa dorm lol
Novice (146 puncte) in categoria Terra-Univers
0 0
de asemenea, cine stie cum sunt lansati satelitii artificiali pe orbita ?
7 0

Salut si La Multi Ani !

 

Marius, exact de aici pleaca eronatul argument al celor care vad Natura ca fiind rezultatul unui "inteligent design" smiley.

 

"De ce fortele nucleare au exact caracteristicile necesare pentru ca particulele sub-atomice sa se coaguleze in nuclee atomice ?",  "De ce gravitatia are aceleasi caracteristici convenabile ca sa dea nastere la stele si apoi la elementele grele ?",  "De ce sistemele planetare sunt (relativ) stabile ? ",  "Cum de fortele electrochimice au exact valorile necesare pentru a permite molecule complexe, polimeri ca ADN-ul ", etc, etc. 

 

"-Nu vedeti/intelegeti/simtiti ca este "mana" unui Creator ?" - declama creationistii. NU fratilor, raspunsul este mult mai simplu si la indemana:

- Noi, fiinte ganditoare si iscoditoare, contemplam Universul aflat deja intr-o etapa in care echilibrele intre fortele fundamentale si-au produs deja efectele ! Noi insine suntem expresia acestor echilibre naturale - care au mers pana acolo incat au creat fiinte in stare sa analizeze critic (o forma avansata de adaptare la mediu) ! 

 

Acum, la subiect: raspunsul se afla in dinamica formarii Lunii. Teoria cea mai probabila este cea a ciocnirii proto-Pamantului cu planeta Theia, impact in urma caruia o mare cantitate a scoartei Terrei a fost proiectata in spatiu. Aici este cheia: fragmentele care au avut viteza prea mare, au evadat in spatiu. Fragmentele care au avut o viteza prea mica, au cazut inapoi pe Terra. Fragmentele care au avut viteza necesara, s-au inscris pe orbite in jurul planetei. In timp, mecanismele gravitionale au produs "clarificarea", concentrarea resturilor in actuala Luna. 

 

Ideea nu se schimba nici daca aplicam teoria formarii corpurilor planetare prin acretie din discul de acumulare initial sau alte scenarii. Numai obiectele cu viteza convenabila si aflate pe orbite adecvate au supravietuit, restul au fost eliminate de interactiunile gravitationale.

Acelasi principiu poate fi extins si la nivelul Universului. Universul nostru pare "setat" convenabil, dar cine stie cate Universuri n-au aparut si disparut fara ca echilibrele rezultate sa duca pana la o fiinta ganditoare ...

0 1

Intrebarea ta este gresita din start. Cu cunostinte minime din generala iti pot spune ca luna se departeaza in permanenta de pamant cu 3-4 cm pe an. Daca la formare era la 20-30 mii km distanta in prezent se afla la ~400.000 km distanta de pamant si in viitor se va departa pana cand va parasi orbita pamantui. 

Deci nu este absolut niciun echilibru ci doar un proces foarte foarte incet de departare. 

La o scara mai mica ti-as putea spune despre experimentul prin care s-a demostrat ca smoala este lichida http://www.9am.ro/stiri-revista-presei/Incredibil/222584/cel-mai-indelungat-experiment-din-lume.html

Daca te-ai uita 1 min la smoala ai zice ca este solida, dar dupa 80 de ani ai constata ca de fapt este lichida. Asa si cu luna mai puneti intrebarea asta si dupa 4-5miliarde de ani !

0 0
Salut , La multi ani de asemenea !

Tin doar sa precizez din capul locului ca nu impartasesc ideea unui "inteligent design"  fiind un ateu convins !

 Acestea fiind spuse nu-mi ramane decat sa-ti multumesc, pt ca raspunsul tau ma multumeste pe deplin si e perfect plauzibil :)   

tin sa mai mentionez ca desi eram familiarizat cu aceasta teorie conform careia luna s-a format prin coliziunea cu planetha theia, pana acum, am respins aceasta ipoteza deoarece eu imi imaginam gresit modul in care aceasta ciocnire s-ar putea fi produs asfel incat sa rezulte proiectarea in spatiu a scoartei si anume, imi imaginam ciocnirea ca fiind relativ perpendiculara.

acum, declicul s-a produs realizand ca daca ciocnirea s-ar fi produc in urma unei  traictorii relativ "tangentiale", ar putea fi explica proiectarea in spatiu a unei cantitati din scoarta terestra, ca mai apoi, exact cum spui si tu, resturile care nu au scapat de influenta gravitationala  si cele care nu au picat inapoi pe pamant, sub influenta mecanismelor gravitationale, sa poata forma luna.

Multumesc !
0 0
Salve Ciprian ! Desigur, nu exista echilibru perfect - doar niste procese in derulare, altfel Universul ar incremeni stadial iar noi am trai vesnic. Si da, atunci inseamna ca nu se poate spune ca Luna are viteza/orbita "exacta" si perfecta - asa cum niciun satelit nu are pe termen lung.

Dar cred ca Marius stie asta, pur si simplu se intreba cum de "s-a nimerit" ca Luna sa aiba orbita asta si nu alta....

4 Raspunsuri

2 plusuri 0 minusuri
Sa presupunem ca esti pe o cladire inalta de 100m. Si arunci o piatra orizontal. Piatra va descrie o curba orientata spre pamant, ea cazand pe pamant evident datorita (sau din cauza) gravitatiei. Acum sa presupunem ca esti suficient de puternic incat sa arunci piatra la 10km departare. In cazul asta incep sa apara unele deosebiri si anume ca inaltimea (distanta pe vericala) parcursa de piatra nu va mai fi de 100m ci de 110m, cei 10m reprezentand "curbura" Pamantului la o distanta de 10km. Daca vei arunca piatra suficient de puternic, in drumul ei spre sol, nu ar mai reusi sa atinga pamantul pentru ca curbura va fi atat de mare incat piatra nu mai poate cadea pe Pamant. Mai exact cu viteza de aruncare trebuie sa fie de aprox 8km/s. De fapt asta e si mecanismul prin care sunt plasati satelitii pe orbita si ISS. Legat de Luna si de viteza "exacta" ce ii permite sa nu cada pe Pamant si totodata sa nu scape de gravitatia Pamantului, de fapt aici lucrurile nu stau chiar asa. Din cauza faptului ca Pamantul efectueaza o rotatie completa in jurul propriei axe de 24h, iar Luna o rotatie in jurul Pamantului  de .. o luna (sic) (29 zile mai precis) doua lucuri se intampla : Luna incetineste rotatia Pamantului, iar Pamantul o acelereaza pe a Lunii, aceasta capatand impuls unghiular (angular momentum) cauzand indepartarea ei de Terra (cam cu 4 cm/an)
Junior (526 puncte)
editat de
0 0

ok prima parte a raspunsului tau care explica de ce luna orbiteaza in jurul pamantului e foarte clar priceputa, iar explicatiile aferente le-am si atasat in descriere (diferenta fiind ca tu le-ai disecat si analizat pe indelete). acestea de fapt au si constituit punctul de la care s-a plecat si care a condus la intrebarea care nu ma lasa sa dorm, si anume : cum se explica echilibrul dintre viteza si gravitatie care face ca luna sa orbiteze?  

Este de asemenea cunoscut si faptul ca luna se departeaza de pamant cu aprox 3.8 centimetri pe an (ca sa fiu exact) dar am ales sa ignor acest detaliu pt ca din perspectiva care ma intereseaza pe mn este irelevant. de ce? pt ca luna orbiteaza in jurul pamantului de vreo 4.5 miliarde de ani si chiar daca se departeaza constat, chiar si asa tot va continua sa orbiteze vreo 50 de miliarde de ani. insa, pana atunci, soarele nostru va ramane fara hidrogen de fuzionat si se va sfarsi, iar viata pe pamant va disparea.deci tot n-am inteles de ce luna se deplaseaza cu exact viteza care ii permite sa orbiteze.   

in ceea ce priveste lansarea satelitilor pe orbita, admit ca ar fi trebuit sa deduc ca sunt 'aruncati' de pe pamant  (analogia ta cu piatra fiind f utila). dar, spre deosebire de luna, satelitul artificial a fost lansat cu o anumita viteza iar traictoria lui a avut un anumit unghi fapt care a determinat exact acel echilibru dintre viteza si gravitatie de care spuneam eu si care il permite sa orbiteze.

 

2 plusuri 0 minusuri
Exista pe site un articol pe tema asta, insotit si de un videoclip:

http://www.scientia.ro/fizica/70-mecanica/1342-cum-si-de-ce-sta-luna-suspendata-pe-cer-iar-merele-cad.html

Nu stiu daca te va si lamuri, totusi...
Senior (7k puncte)
1 plus 1 minus
La multi ani !

salut ! explicatia este simpla dupa parerea mea, corpurile care au fost aruncate  dincolo de luna le-am pierdut pt. ca erau prea departe sau aveau o viteza de rotatie prea mare ca sa poata fi retinute , cele care au fost prea aproape au cazut imediat sau au avut un timp de viata scurt.  Corpurile care au ocupat o zona intermediara s-au unit formand unul mai mare, pe care-l numim Luna. (zonele  sunt formate din zeci de mii de km sau sute de mii , deci , nu este un un echilibru greu de acceptat).  Fenomenul nu este unicat sau exceptional , putem vedea ca sistemul solar este format de acelasi fenomen si la fel lunile altor planete . Deasenenea stim cu siguranta ca exista exoplanete in cateva zeci de cazuri,  iar in multe alte stele sunt suspecte ca ar avea planete dar trebuie confirmate cu alte aparate si calcule. Potrivit astronomilor este posibil ca  sistemele solare in jurul stelelor sa fie regula in univers.
Experimentat (3.3k puncte)
0 plusuri 0 minusuri
De fapt luna si pamantul nu sunt intr-un echilibru perfect, Luna este pe o orbita de fuga, intr-un final vom ramane fara luna. Luna se indeparteaza de pamant la ora actuala in medie cu 3, 8 centimetri pe an, de asemenea tin sa xompletez ca aceasta distanta este in crestere de la an la an chiar daca momentan este imperceptibil http://stirileprotv.ro/stiri/international/luna-nu-mai-e-ce-a-fost-odata.html
Novice (239 puncte)
editat de
0 0
cei 3,8 centimetri sunt la periheliu sau la aheliu? Mi se pare amuzant cum au reusit sa deduca savantii cei 3,8 din cei peste 300.000 km care ne despart de luna.
0 0
Din ce am citit mai demult am inteles ca au montat pe Luna o oglinda cand au fost acolo misiunile lunare si pe pamant ar fi un laser intreptat catre acea oglinda si masoara mereu distanta pamant luna si asa s-ar fi ajuns la acea concluzie. Uite-l aici : http://www.descopera.org/retroreflector-pe-luna/
...