Bine aţi venit pe Scientia QA!
Pentru a putea publica întrebări şi răspunsuri, trebuie să vă înregistraţi.
Atenţie! Este posibil ca e-mailul de confirmare a înregistrării să intre în Spam.
Pune o întrebare

Newsletter


3.5k intrebari

6.7k raspunsuri

15.3k comentarii

2.5k utilizatori

1 plus 0 minusuri
1.5k vizualizari
Ma refer la aceea ca atunci cand s-a hotarat crearea etalonului pentru kilogram trebuie sa se fi gandit la ceva fizicienii, nu? s-a luat vreun etalon mai vechi? s-a stabilit la intamplare cat sa fie un kilogram?
Junior (546 puncte) in categoria Fizica

2 Raspunsuri

1 plus 0 minusuri

Daca stii engleza ai aici un documentar scurt foarte interesant !

Senior (6.9k puncte)
6 plusuri 0 minusuri
Mai întîi s-a definit gramul, ca fiind masa unui centimetru cub de apă la temperatura densității maxime (circa 4°C). Prin urmare kilogramul a fost definit automat ca masa unui decimetru cub (adică a unui litru) de apă.

Astfel întrebarea devine: bine, dar atunci cum s-a stabilit metrul? Aici răspunsul e ceva mai aproape de „la întîmplare”, nu pe baza unei unități mai vechi. Treaba se întîmpla imediat după Revoluția Franceză, cînd oamenii erau foarte dispuși să redefinească aproape orice (calendarul, unitățile de măsură, relațiile sociale etc.), pe baze cît mai științifice, deși ideea unei unități de măsură pentru lungime cu multimpli și submultipli bazați pe factorul 10 era mai veche. Pe atunci în Europa, inclusiv la noi, se foloseau unități de genul degetului, palmei, piciorului, cotului etc. Piciorul, de exemplu, avea 12 degete, dar lungimile nu erau standardizate, ci difereau sensibil de la o țară la alta și de la o provincie la alta.

Metrul a fost inițial definit în două feluri: fie ca lungimea pendulului cu semiperioada de 1 secundă, fie ca a 10 milioana parte din lungimea unui sfert de meridian (distanța de la pol la ecuator). Întîmplarea face că diferența dintre cele două definiții să fie foarte mică. S-a ales în cele din urmă varianta cu meridianul, pe motiv că variațiile locale ale accelerației gravitaționale produceau erori la pendul, dar nici măsurarea meridianului nu era chiar lipsită de probleme. Mai tîrziu metrul a fost redefinit de cîteva ori, dar diferențele de lungime de la o definiție la alta au fost foarte mici, pentru că fiecare nouă definiție nu făcea decît să micșoreze erorile definițiilor anterioare.

În total, așadar, masa de un kilogram este dată de proprietăți ale Pămîntului (fie dimensiune, fie accelerație gravitațională și perioadă de rotație) și de ale apei (densitate). Mai intervine pe parcurs plăcerea noastră pentru anumite numere, de exemplu secunda este a 24*60*60-a parte dintr-o zi, sau faptul că preferăm puterile lui 10.

Deci pînă la urmă dimensiunea kilogramului e arbitrară, dar după cum vedeți are totuși o justificare.

PS. În prezent kilogramul este definit ca masa unui etalon realizat în 1799 dintr-un aliaj de  platină și iridiu și păstrat la Sèvres, în Franța. Intenția a fost de a confenționa un obiect cu o masă cît mai stabilă și cît mai precis egală cu a unui litru de apă, dar ambele condiții sînt îndeplinite numai aproximativ. Totuși definiția exactă a kilogramului nu se bazează pe litrul de apă, ci pe acest etalon.
Expert (12.8k puncte)
editat de
0 0
Foarte bine ai explicat povetea. singura chestie ce nu-mi place (nimic personal, probabil asa este cum spui), cum sa se bazeze definitia kilogramului pe acest etalon cand etalonul inusi se bazeaza pe litrul de apa? Sau dupa ce principiu sa facut etalonul?
1 0
Etalonul s-a făcut cu intenția de a-i da cît mai precis masa unui litru de apă la temperatura densității maxime, circa 4°C. S-a ales soluția asta, a unui etalon metalic inoxidabil, pentru că e foarte greu să faci măsurări precise de masă cu un material lichid. Apa se evaporă foarte repede; dacă aveți acces la un cîntar de precizie cîntăriți o farfurioară cu apă și uitați-vă cît de repede dispar microgramele! Apoi apa dizolvă cu mare ușurință gazele din atmosferă și în plus cantitatea de gaze dizolvate depinde mult de temperatură. Apa are neapărat nevoie de un recipient solid, care ridică și el problemele lui. Apa trebuie distilată repetat pentru a obține un lichid cît mai pur. Și așa mai departe. Cu apa se lucrează foarte greu în măsurări de precizie. De aceea se preferă un corp solid care nu oxidează și nu necesită ajustarea precisă a temperaturii. Chiar și așa, aliajul de platină și iridiu are și el problemele lui, dar mult mai mici decît ale apei (variații de ordinul microgramelor).

Totuși, atunci cînd au făcut etalonul și copiile lui --- cîteva zeci, păstrate în diferite țări și folosite pentru verificare periodică și ca etaloane naționale --- masa lor nu a ieșit exact egală cu a unui litru de apă, ci cu o eroare de vreo 25 mg. Performanța asta e cu totul remarcabilă pentru anul 1799, dar nu și pentru azi. Ca urmare, în prezent kilogramul este definit ca masa acelui etalon și nu ca masa litrului de apă, din motivele explicate mai sus. Cele două mase sînt foarte apropiate, dar nu egale, iar diferența nu este neglijabilă.
0 0
Ms pentru lamurire, meriti un vot.:)
...