Din câte știu u este destul de simplu. Se dă foc la materialul respectiv în ceva numit bombă calorimetrică (în esență cred că e un recipient de metal) și se măsoară căldura degajată de material în kcal. La fel și cu alimentele. În corpul nostru, alimentele sunt „arse” la fel, decât că sub influența unor enzime, în trepte. Cu ajutorul constantei lui Faraday, înmulțită cu nr. de electroni cedați sau acceptați în reacție, înmulțit cu electronegativitatea reacției (aceasta nu știu cum se stabilește) s-a reușit să se calculeze exact câtă energie se degajă la folosirea alimentelor în interiorul corpului nostru.
