Grija pentru exprimare e una, iar grija pentru corectitudinea formală e alta. La mulți prima lipsește în mare măsură, dar a doua se manifestă obsesiv. Ordinea ar trebui să fie inversă.
Ca exemplu concret, cînd spui că Pămîntul orbitează centrul galaxiei exprimarea e neglijentă, pentru că îi dă cuvîntului „orbită” un sens neconvențional, deci ambiguu, încît comunicarea își pierde precizia. În schimb cînd critici pe cineva că a făcut o cacofonie, un dezacord, un pleonasm etc. se cheamă că ai mania respectării unor reguli de formă, deși ai înțeles foarte bine ce a vrut să spună vorbitorul respectiv.
Revenind, „mujdei de usturoi” este un pleonasm, pentru că „mujdei” înseamnă „zeamă de usturoi” (must de ai -> mujdei). Dar cam toată lumea spune „mujdei de usturoi” (inclusiv eu), ca și cum ar putea exista mujdei și de altceva. De aici paralela cu „hepatită la ficat”, unde „hepatită” conține deja ideea de ficat. Dar vă rog să observați că nicăieri nu am criticat formula „mujdei de usturoi”. Fiecare a dedus ce-a vrut din observația mea, iar tendința evidentă a fost să mi se interpreteze cuvintele ca un reproș. Ceea ce e un lucru interesant în sine, pentru că reflectă o atitudine.