Nici da, nici nu. Întrebarea pare să presupună că ai putea fi de acord sau împotrivă. Dar nu poți, pentru că homosexualitatea există la fel cum există heterosexualitatea, adică dincolo de atitudinea noastră față de ea. Întrebări la fel de absurde ar fi: de ce da stîngaci? de ce da oameni cu ochi verzi? de ce da grași? etc.
Problema este că foarte mulți nu știu ce este de fapt homosexualitatea, dar au impresia că știu. În România se vorbește prea puțin despre subiectul ăsta, iar cînd totuși se vorbește de obicei vorbesc nepricepuții. Ceea ce știe publicul vine în mare parte din zvonuri, din bancuri, din emisiuni de divertisment, din impresii personale bazate pe frînturi de informații și un mare bagaj de prejudecăți. Foarte puțini s-au documentat serios, în lucrări de specialitate, înainte de a-și forma o părere. Cei mai mulți au considerat că nu e nevoie, că ei știu deja.
De exemplu, mulți au impresia că homosexualitatea înseamnă obiceiul de a întreține acte sexuale cu o persoană de același sex. E fals. Poți în același timp să fii homosexual și totuși să nu fi făcut niciodată sex sau chiar să fii într-o relație (inclusiv căsătorit!) cu o persoană de sex opus. La fel, poți să fii heterosexual și în același timp virgin. Și invers, doi bărbați sau băieți pot face sex unul cu altul, din motive diverse, fără să fie homosexuali. „Lesbienele” care apar în filme porno de fapt foarte rar sînt cu adevărat lesbiene.
De fapt, așa cum heterosexualitatea este atracția afectivă și fizică spre persoanele de sex opus, adică tendința de a te îndrăgosti de ele și de a-ți dori o apropiere sufletească și trupească de ele, tot așa se definește și homosexualitatea, dar față de persoanele de același sex.
Poți considera că o atracție este normală și cealaltă anormală, poți crede că homosexualitatea este o boală, dar e bine să știi că psihologia actuală susține că este o stare normală a omului. Acum singurii care mai caută „tratamente” pentru homosexualitate sînt unii psihiatri renegați de comunitatea medicală, care s-au aciuat pe lîngă organizații religioase și lucrative și oferă servicii părinților care doresc să-și „vindece” copiii de atracțiile sexuale „nefirești”, neacceptate de religia lor.
Dar poate întrebarea a vrut să ne ceară altceva, și anume dacă credem că homosexualii ar trebui să aibă drepturi egale cu heterosexualii. Atunci răspunsul e da, evident. Numai cineva care nu înțelege ce e homosexualitatea mai poate răspunde nu. Țările civilizate se apropie încet-încet de o societate în care orientarea sexuală nu mai este motiv de discriminare, așa cum nu mai sînt nici rasa, statutul social, sexul, apartenența religioasă, naționalitatea etc. Societatea nu are nimic de pierdut dacă și homosexualilor li se permite să se împlinească personal, social, profesional etc. Dimpotrivă, cu cît nemulțumirea unei categorii e mai mică, cu atît toată societatea are mai mult de cîștigat.
