De ce cand umflu cauciucul la bicicleta pompa se incalzeste?

Question

simt la mana incalzirea la sfarsit,nu tot timpul...

Answer 1

Din mai multe cauze:

- compresia aerului pentru a putea intra în cauciuc, se face cu degajare de căldură

- trecerea aerului prin duza pompei şi supape presupune frecarea gazului şi deci degajare de căldură

- mişcarea pistonului care comprimă aerul se face cu frecări de-a lungul cilindrului pompei, dar şi prin alte locuri, deci se degajă căldură.

Comments

se incalzeste la sfarsit,nu de la inceput...
si 1  ``compresia aerului pentru a putea intra în cauciuc, se face cu degajare de căldură``...de ce?
2  curentul de aer raceste...
3  cilindrul pompei e uns ptr piston

---

Degajarea de căldură este instantanee, dar propagarea ei în materialele pompei durează, există o inerţie termică. Soba nu devine fierbinte imediat ce focul s-a aprins în interior.

Compresia este rezultatul unui lucru mecanic primit de către sistemul format de pompă, fără ca ea să schimbe căldură. Acest lucru mecanic se transformă în mare parte în căldură şi este înmagazinată prin creşterea presiunii şi temperaturii gazului comprimat. Curentul de aer răceşte .. dacă e rece acel aer! Dar el poate şi încălzească sau să nu aibă nici un efect.

Pistonul este uns tocmai pentru ca frecările să fie reduse, dar asta nu înseamnă că ele dispar de tot. Valoarea coeficinetului de frecare scade considerabil (ăsta e rolul lubrifiantului) dar este în continuare subunitar (când e 1 nu avem frecare).

---

Cînd coeficientul e 0 nu avem frecare. Un coeficient de frecare dinamică egal cu 1 este enorm. Dar ideea e corectă.

Din efectele enumerate comprimarea aproximativ adiabatică are contribuția cea mai mare.

---

atunci ar trebui sa se incalzeasca roata,nu pompa...

---

AdiJapan are dreptate!   Și frigiderul mai funcționează pe acest principiu. La comprimarea unui gaz, lichid, metal are loc o creștere de temteratură. Un glonț la impactul cu un metal face ca metalul să se topească aproape instantaneu, în zona de contact. la ieșirea aerului prin duză, face ca  acesta să se răcească, datorită decomprimări acesta absoarbe energia din exterior, energie care a cedato în timpul comprimării. Deci în roată ajunge aerul deja răcit.

---

Solartec, cel mai mult se încălzește volumul de gaz a cărui presiune crește cel mai mult (în aproximația că transformările rapide sînt adiabatice). La pompă și roată unde e creșterea cea mai mare de presiune? În pompă, desigur, pentru că ventilul nu se deschide decît dacă presiunea din furtunul pompei o depășește pe cea din interiorul camerei cu o anumită valoare. Ca urmare, la trecerea din pompă în cameră aerul suferă o decomprimare și deci temperatura lui scade.

Concluzia e valabilă și dacă transformările nu sînt adiabatice, cu singura diferență că variațiile de temperatură sînt cu atît mai mici cu cît fenomenele au loc mai încet. La limită temperatura aerului nu mai variază deloc, transformările devin izoterme.

---

este vorba de o transformare adiabatica cu scaderea presiunii,invers decat la frigiderul lui nelu;aerul din roata la presiune mare scapa in pompa la deschiderea ventilului la o presiune mica  si se incalzeste,incalzind si pompa...se schimba si volumul...exemplul l-am dat mai mult ptr.adi chelaru,ptr explicarea suflarii aerului cu buzele tuguiate si deschise,sper ca s-a prins...

---

Destinderea adiabatică este însoțită de scăderea temperaturii, nu de creștere. Deci chiar acceptînd ideea ridicolă că procesul predominant la umflarea roții este dezumflarea lor prin pompă (ceea ce ar însemna că în final camera e mai fleșcăită decît la început!), pompa ar trebui să se răcească.

În mod normal însă, la oamenii care știu să umfle o roată de bicicletă, presiunea din cameră crește și pompa se încălzește.

---

***,am senzatia ca nu va place mutra mea...

---

Eu nu v-am comentat mutra, ci afirmațiile. Iar dumneavoastră, dacă credeți că totuși erau corecte, ar fi trebuit să demonstrați asta. De comentarii personale n-am nevoie.

---

Se încălzeşte şi roata puţin de la aerul fierbinte care intră în anvelopă. Aerul însă se încălzeşte în principal în momentul când se comprimă rapid ca urmare a unui efort aplicat asupra lui (lucru mecanic). El se comportă ca un arc, o parte a acelui lucru mecanic se înmagazinează prin creşterea presiunii din gaz. O altă parte a acelui lucru mecanic se transformă în căldură, făcând ca gazul să-şi mărească foarte rapid temperatura cu câteva (zeci de) grade. Căldura este (în acest caz) o formă de transfer a energiei mecanice într-una termică.
Transferul invers din energie termică în cea mecanică se face tot prin căldură şi este principiul de funcţionare al motoarelor cu ardere internă.