Pentru a vă înregistra, vă rugăm să trimiteți un email către administratorul site-ului.
Pune o întrebare

3.6k intrebari

6.8k raspunsuri

15.5k comentarii

2.5k utilizatori

2 plusuri 0 minusuri
5.1k vizualizari
De ce o musca (de exemplu) care zboara intr-o masina (de exemplu) se afla in stare de repaus fata de masina si nu fata de Pamant? Intrebarea poate fi absurda intr-o anumita acceptiune, dar nu am reusit sa mi-o explic pana acum folosind cunostinetele mele (modeste, de altfel) in fizica.

Acum extind putin intrebarea... Luam iarasi un obiect zburator (sa zicem, din nou, o musca) aflat de data asta in interiorul unui obiect aflat in miscare, dar de data asta sa spunem ca e o remorca neacoperita. In acest caz obiectul respectiv ramane in repaus fata de remorca sau de Pamant?

Mentionez ca in ambele cazuri musca se afla in zbor.

Sper ca am formulat intrebarile destul de corect si am eliminat echivocul din ele.
Novice (180 puncte) in categoria Fizica

3 Raspunsuri

3 plusuri 0 minusuri
 
Cel mai bun raspuns

Cu toată grija pe care ați avut-o pentru o formularea cît mai clară, eu nu-mi dau seama dacă am înțeles întrebarea. Așa că răspund la ce mi se pare mie că ați întrebat. Și anume mi se pare că întrebați așa: în primul caz de ce musca ia ca reper mașina și nu solul, iar în cazul remorcii neacoperite ce reper ia musca.

Musca zboară în aer, deci din punct de vedere mecanic reperul ei este aerul (adică aerul este „legătura ei de rezemare”, cum spuneți). Dacă musca stă pe o frunză, atunci reperul ei mecanic e frunza. Iar dacă în loc de muscă luăm o insectă sau o pasăre care știe să zboare pe loc, ca elicopterul, atunci reperul este unul vizual, și anume acel punct față de care insecta sau pasărea și-a propus să zboare pe loc --- un stup, o floare etc. ---, indiferent de curenții de aer (în anumite limite).

În prima întrebare, dacă mașina are geamurile închise atunci aerul din interior este în repaus față de mașină, cu excepția unor mici curenți produși de mișcările persoanelor din mașină, de ventilator, de musca însăși etc. Ca urmare reperul muștei este mașina, cu aerul din ea cu tot.

Pentru ca musca să fie în repaus față de sol în timpul mersului mașinii ar trebui ca ea să-și ia ca reper ceva de pe sol și să zboare spre spatele mașinii cu aceeași viteză cu care merge mașina față de sol. Musca nu face asta, din mai multe motive: 1. nu știe să-și ia ca reper ceva din afara mașinii; 2. nu poate să zboare așa de repede (50 km/h înseamnă vreo 14 m/s, iar o muscă abia poate depăși 2 m/s); 3. dacă totuși ar putea zbura așa repede, într-o fracțiune de secundă musca s-ar ciocni violent de spatele mașinii (gîndiți-vă ce fleșcăială se întîmplă cu muștele care se lovesc de parbriz, mai ales pe autostradă).

La întrebarea a doua, reperul este din nou aerul, dar într-o remorcă deschisă aerul are față de remorcă aproape viteza pe care o are mașina față de sol (și sens opus). Ca urmare musca e împinsă rapid de vînt înspre înapoi și fie se lovește de spatele remorcii, fie rămîne în aer în urma mașinii. Ca să rămînă în repaus față de remorcă musca are mult de muncit, pentru că trebuie să zboare suficient de repede ca să compenseze mișcarea aerului. Cine a mers într-o remorcă deschisă știe cît de tare bate vîntul în timpul mersului, chiar dacă în ziua aceea de fapt nu bate vîntul deloc.

Acum eu înțeleg că ați dat musca doar ca exemplu, dar nu știu cît de largă e categoria din care ați extras exemplul. Vorbiți doar de insecte zburătoare? De orice vietăți zburătoare? De orice lucru care poate zbura? De orice corp care se poate mișca față de un alt corp? Nu-mi dau seama.

În imponderabilitate, că ați dat vorbit și de asta, singurul lucru care diferă e absența forței de greutate. Altceva nu se schimbă. Putem avea imponderabilitate și în vid, și în aer, și în apă etc. O muscă aflată în Stația Spațial Internațională zboară cu aproape 30000 km/h (!) față de sol, dar reperul ei nu e solul, ci aerul și obiectele din stația spațială.

Noi, oamenii, putem sta foarte liniștiți la mare, pe un șezlong, într-o dupăamiază calmă de vară. Dar împreună cu plaja alergăm cu vreo 1000 km/h în jurul axei Pămîntului. Împreună cu Pămîntul zburăm cu peste 100000 km/h în jurul Soarelui. Iar împreună cu Soarele zburăm cu aproape 1000000 km/h în jurul centrului Căii Lactee. Și așa mai departe. Dar viața pe plajă ne pare foarte tihnită, pentru că reperul nostru este solul.

Expert (12.9k puncte)
0 0
Da, acum sunt lamurit. Desi stiam ca o sa am probleme in a fi inteles, va multumesc pentru explicatie si pentru timpul acordat.
0 plusuri 0 minusuri

Pentru a intelege, trebuie sa definim ce inseamna starea de miscare:

Miscarea reprezinta schimbarea in timp a pozitiei unui corp raportat la alt corp (numit in fizica Sistem de Referinta).

Acum sa luam musca ta... tehnic ea nu se afla in repaus nici fata de masina nici fata de Pamant, pentru ca ea este in zbor...presupun ca nu sta pe loc in timp ce zboara, nu? :) In acest caz, ea se afla in stare de miscare fata de ambele sisteme de referinta.

Hai sa luam alt exemplu ca sa intelegi mai bine: schimbam musca cu o persoana. Astfel, avem un om care sta pe scaunul din spate al unei masini aflate in miscare.

Acum, raportand omul la masina, el se afla in stare de repaus pentru ca el  nu isi modifica pozitia fata de vehicul. Se afla, sa zicem, la 2 metri de volan, iar aceasta distanta ramane constanta cat timp nu se ridica de pe bancheta si incepe sa umble ca bezmeticul prin masina :) E valabila si reciproca, la fel cum omul e in repaus fata de masina, la fel e si masina in repaus fata de om.

Acum sa luam al doilea caz: raportam omul la Pamant. Masina se misca fata de Pamant, deci si omul (care e in vehicul) se afla in stare de miscare fata de Pamant.

Sa luam un al treilea caz: sa zicem ca masina noastra merge cu viteza constanta de 50 km/h, iar pe langa aceasta trece o a doua masina care merge cu aceeasi viteza. Atunci, raportat la acest al doilea automobil, persoana se va afla tot in stare de repaus. Daca omul din masina s-ar uita pe geam spre cealalta masina, ar observa ca, fata de el, cel de-al doilea vehicul sta pe loc (desigur, cat timp vitezele raman egale si constante).

Persoana in cauza nu ar trebui sa faca un prea mare efort pentru tine in vizor masina spre care se uita, ar trebui doar sa isi tina privirea fixa spre al doilea automobil, fara ca macar sa miste putin ochii. Dar daca a doua masina ar accelera brusc (caz in care nu s-ar mai pastra starea de repaus) , ar trebui sa isi intoarca capul in mod constant pentru a tine vehiculul in orizontul vizual.

Sper ca te-am lamurit :)

 

Experimentat (3.5k puncte)
0 0
Poate ca exemplul cu musca aflata in miscare nu a fost cel mai fericit exemplu. Sa zicem ca in problema de fata avem un corp X aflat in stare de imponderabilitate si repaus fata de un corp Y care se deplaseaza cu viteza V. Problema aici e... Omul se afla in stare de repaus pentru ca sta pe bancheta din spate a masinii, in timp ce un corp, ca in cazul mustei aflata in zbor -presupunem prin absurd ca nu se misca-, este si el in stare de repaus fata de masina... Dar de ce, din moment ce nu prezinta legatura de rezemare fata de sistemul Y aflat in miscare? Stiu ca este posibil sa ma fi facut mai greu inteles. :)
0 0
O musca aflata in zbor intr-o masina nu are cum sa fie in stare de repaus fata de acea masina, fiindca n-are tangenta cu masina. E ilogic.
0 0
Voiam in principiu sa stiu ce se intampla cu un corp aflat intr-un alt corp aflat in miscare, dar fata de care nu are legaturi de rezemare. :) E posibil ca formularea mea sa fi fost destul de alambicata, totusi.
0 0
Ma bucur ca te-ai lamurit :))
0 plusuri 0 minusuri
M-am gandit sa mai extind putin intrebarea, daca tot suntem in zona sistemelor de referinta.

De data asta ma aflu pe puntea unui vapor aflat in miscare. Daca sar ar trebui sa revin exact in punctul de pe punte in care ma aflam inaintea sariturii?
Novice (180 puncte)
1 0
Trebuia să adăugați un comentariu, nu un răspuns.

Presupun că săriți în sus pe verticală, pe puntea vaporului, nu că săriți din vapor. Da, la cădere reveniți în punctul din care ați sărit. Pentru asta trebuie neglijate cîteva efecte: vîntul care bate pe punte, înclinările vaporului și eventualele accelerații (modificări în modul sau orientare ale vitezei). E la fel ca în tren sau în avion: în lipsa zgomotelor, a micilor vibrații, a peisajului de afară etc., vehiculul ar părea că stă pe loc, iar săritura nu diferă prin nimic cu una pe sol.

Și invers: de fapt solul se mișcă cu viteze amețitoare (cum spuneam în răspuns), dar noi nu ne dăm seama de asta decît făcînd observații astronomice.
...