Salut !
Sa-mi fie cu iertare, dar nu sunt tocmai de acord cu raspunsul lui Ktn91land. Intrebarea lui Claudiu se referea strict la "junk-DNA" iar informatiile in acest domeniu au fost de curand actualizate.
Sa recapitulam:
1. In 2000, Human Genome Project condus de Craig Venter identifica 100% structura ADN a speciei umane (peste 3 miliarde de baze), fara a identifica si functionalitatea secventelor acestuia. (In context: s-a stabilit ca exista diferente de maxim 0,1% intre rasele umane si de aprox 1% fata de cimpanzei si bonobo- cele mai apropiate specii din punct de vedere genetic);
2. Incep eforturile de a stabili functionalitatea secventelor ADN. Intre 2003 si 2012 se desfasoara Proiectul ENCODE, avand ca misiune identificarea rolului fiecarei gene. Acum se constata ca doar 1,5-2% din genom este transpus in proteine (este "codant"), iar restul catalogat "junk DNA" - cu rol si origine inca neclara.
In context, amintesc inca un fapt extraordinar - dovada irefutabila a Evolutiei pornind de la un organism originar: s-au identificat secvente ADN cu rol similar in toate fiintele, chiar si pana la bacterii ! Numai ca frecvent, modul in care este utilizata o astfel de secventa in constructia organismului difera de la specie la specie, existand si niste secvente-declansator, care "citesc" portiunile adecvate din secventele specializate ! De pilda, desi avem structuri ADN cvasi-similare privind simtul mirosului fata de mamifere, numai o mica parte este utilizata la Om, "pierduta" evolutionist in detrimentrul vederii in culori, foarte avansata la oameni.
3. Tot in 2012, apar rezultatele unor cercetari care atesta ca "junk DNA" nu e chiar atat de "junk", pana la 80% din ADN avand rol biochimic - cu posibilitatea ca acest procent sa se extinda pana la 100%. Argumentele sunt legate de posibilitatea concatenarii a doua secvente (din care cel putin una initial necodanta) pentru a produce o secventa codanta plus rolul complex al structurii 3-D a ADN-ului. Scientia a publicat traduceri ale acestor articole, cautati pe pagina principala dupa cuvantul "junk".
4. In fine, ultima lovitura de teatru in domeniu: Revista Nature a publicat recent (mai 2013) un studiu asupra ADN-ului unei plante carnivore - studiu din care rezulta ca totusi exista realmente un "junk ADN" fara rol biologic evident, argumentul fiind ca aceasta planta provenita din tomate si-a "slabit" spectaculos genomul, mentinand totusi acelasi numar de gene ca si stramosul sau (28.500) - in ciuda faptului ca are parte de o viata foarte complicata !
http://www.natureworldnews.com/articles/1889/20130513/carnivorous-plant-gives-unique-insight-junk-dna.htm
Concluzia este ca trebuie sa fim prudenti pe subiectul "junk DNA", fiind un domeniu de varf si de mare complexitate, sunt necesare inca cercetari in domeniu.