Ca să vorbim de greutatea unui corp trebuie să precizăm (sau să se subînțeleagă fără ambiguitate) la ce cîmp gravitațional ne referim. Așadar întrebarea e ambiguă, pentru că nu e clar dacă ne referim la greutatea Pămîntului în propriul său cîmp gravitațional, în cîmpul gravitațional al Soarelui, al Lunii etc. sau în cîmpul rezultant al tuturor corpurilor din univers.
În general cînd vorbim de greutate ne referim la cîmpul gravitațional al Pămîntului, pentru că de obicei vorbim despre corpuri de pe Pămînt: greutatea unui măr, a unui autoturism etc. Dar orice corp, în propriul său cîmp gravitațional, are greutatea zero. Cum putem demonstra asta? Simplu: oricare două părți infinitezimale ale corpului se atrag cu forțe egale și în direcții opuse; de aceea suma forțelor de atracție gravitațională asupra întregului corp este zero. Altfel spus, corpul nu se poate pune în mișcare accelerată pe sine însuși numai prin acțiunea forțelor de atracție gravitațională interne. Poate cel mult să se deformeze pe sine însuși prin propria sa atracție gravitațională.
Deci ne-am lămurit că greutatea Pămîntului în propriul său cîmp gravitațional este zero.
Dar în cîmpurile gravitaționale produse de celelalte corpuri? În primul rînd Soarele, apoi Luna, apoi Jupiter și în fine celelalte planete și obiecte din Sistemul Solar și de mai departe produc un cîmp gravitațional. Dacă nu s-ar afla în mișcare pe orbită, Pămîntul ar începe să se miște accelerat aproximativ spre Soare, mai exact spre o direcție dată de rezultanta forțelor de atracție produse de toate corpurile din univers.
Neglijînd pentru simplitate toate corpurile în afară de Soare, cît este greutatea Pămîntului? Se poate calcula simplu cunoscînd masa Pămîntului, a Soarelui, distanța dintre cele două corpuri și constanta atracției universale. La fel putem calcula greutatea Pămîntului și în cîmpul celorlalte obiecte și la urmă putem compune greutățile obținute.
Formula G = m g nu ne folosește aici decît eventual post factum, pentru a calcula cît este accelerația gravitațională g (alta decît accelerația gravitațională produsă de Pămînt la suprafața sa) după ce deja cunoaștem greutatea G din altă parte, și anume din legea atracției universale.
Am calculat acum și mi-a ieșit că accelerația gravitațională a Soarelui la distanța unde se află Pămîntul este g = 0,00593 m/s^2, adică cu peste 3 ordine de mărime mai mic decît accelerația la suprafața Pămîntului. De asemenea, greutatea Pămîntului în cîmpul Soarelui, la distanța asta, este 3,543*10^22 kg (dacă n-am greșit la socoteli).
Mișcarea Pămîntului este astfel dată de toate forțele de atracție din jur și de propria sa inerție. Din atracția Soarelui se naște mișcarea orbitală eliptică. Din atracția Lunii această elipsă se „ondulează” oarecum sinusoidal. Jupiter și celelalte planete și corpuri deformează și ele ușor elipsa noastră ondulată.