Question

In afara de praful cosmic si alte particule sau obiecte provenite din spatiu mai exista CEVA care sa mareasca masa Terrei?

Comments

Nu ştiu dacă am înţeles bine întrebarea.
Adică dacă scotem din discuţie ceea ce vine din afara Terrei? Păi de unde să mai vină? Din interior?

---

Ma gandesc si la energia solara captata de organismele Terrei care se transforma si capata masa.

Answer 1

Nu. Energia solară nu contribuie cu masă la organismele de pe Pămînt. Prin fotosinteză, dacă la asta vă gîndiți, plantele iau dioxid de carbon din aer și apă din sol/aer, păstrează carbonul, hidrogenul și o parte din oxigen sub formă de hidrocarburi și emit oxigen în aer. Masa lemnoasă își are deci originea în primul rînd în aer și secundar în apă, nu în soare, deși lumina e indispensabilă.

Fizic am putea spune că energia solară venită sub formă de radiație ar crește masa Pămîntului, prin ecuația E=mc². Dar la fel de bine s-ar putea spune și, dimpotrivă, că radiația termică emisă de Pămînt în cosmos face ca masa lui să scadă. Și de fapt Pămîntul emite mai multă radiație decît primește, pentru că emite și energie care nu vine de la Soare, ci din reacțiile nucleare din miez și din căldura rămasă de la formarea sa. Dar micul dezechilibru de radiație, transformat în masă, e infim. Nu am calculat, dar sigur nu are cum să se simtă la cît de mare e masa Pămîntului.

Comments

Dar ideea ,, nimic nu se pierde, totul se transforma" nu este valabila si in cazul radiatiilor solare? Lumina si radiatiile emise de soare ajung pe pamant si dau energie organismelor, aceasta energie transformandu-se in ceva. Daca se transforma in ceva, nu cumva acel ceva capata masa, tocmai datorita energiei solare? Deci energia se transforma prin diferite procese, chiar in ceva palpabil, cum ar fi o planta si acea planta detine o masa. Concluzia: daca ar fi sa cantarim toata energia emisa de Soare,  ajunsa pe Terra, imi este imposibil sa cred ca acul ,, cantarului" nu se misca. Daca acul cantarului se misca atunci energia emisa de soare aduce un aport masei Terrei.

---

Acel ceva este energia chimică din compușii chimici produși de plante și căldura primită de Pămînt. Nu este masă decît extrem de puțină, prin echivalarea E=mc².

Chiar, ca exercițiu calculați cîtă astfel de masă din radiație solară primește Pămîntul într-un miliard de ani. Porniți de la puterea cu care iluminează Soarele Pămîntul (1366 W/m²), puneți în calcul aria secțiunii Pămîntului, eventual includeți faptul că Pămîntul are un albedo de circa 30% (70% din radiație e absorbită și restul se reflectă înapoi în spațiu), iar la final transformați energia aceea în masă, cu formula lui Einstein. Rezultatul comparați-l cu masa Pămîntului. Cît v-a ieșit?

Apoi țineți cont de ce spuneam mai sus, că de fapt Pămîntul emite mai multă radiație decît primește (pentru că are surse de căldură în interior). Deci acul cîntarului se mișcă spre minus. Dar să nu ne grăbim. Faceți calculul de mai sus și discutăm pe urmă rezultatul. (În răspunsul de mai sus încă nu calculasem, dar acum am calculat și rezultatul e ridicol de mic.)

În orice caz, merită să rețineți ce spuneam: masa plantelor se compune în majoritate din carbon luat din atmosferă (din CO2) și în minoritate din substanțe extrase de rădăcină, în primul rînd apa. Masa plantelor nu vine în nici un caz din lumina soarelui. Lumina participă în reacțiile chimice doar ca aport de energie, care va rămîne în legăturile chimice din substanțele produse prin fotosinteză.

---

Intunericul nu exista ci este definit de lipsa luminii pe cand lumina exista si este compusa din fotoni. Ceea ce exista are o masa. Lumina exista si detine masa. Oricat de insignifianta ar fi, o are.

---

Da, lumina are masă. Calculați concret cîtă masă primește Pămîntul prin radiație de la Soare. Calculați și cîtă masă emite Pămîntul prin radiație termică. Faceți bilanțul. Comparați cu masa Pămîntului. Rezultatul va fi acesta: da, radiația solară contribuie la creșterea masei Pămîntului, dar pierderea de masă prin radiație termică emisă de Pămînt e mai mare decît cîștigul de la Soare. Iar amîndouă, și pierderea și cîștigul, sînt infime față de masa Pămîntului (cu vreo 10 ordine de mărime pe o durată egală cu vîrsta Pămîntului).

Și nu știu de ce vă opriți la „organismele Terrei”. Absorbția luminii de la Soare se face în măsură covîrșitoare în corpuri moarte: apa oceanelor, nisipul deșerturilor, piatra munților etc. Și aceea reprezintă tot un influx de masă, mult mai mare decît cel absorbit de organisme. Faptul că v-ați limitat la organisme mi-a sugerat că vă gîndiți la fotosinteză. Dar mi-e greu să ghicesc ce aveți în minte, pentru că vorbiți cam cifrat.