Bine aţi venit pe Scientia QA!
Pentru a putea publica întrebări şi răspunsuri, trebuie să vă înregistraţi.
Atenţie! Este posibil ca e-mailul de confirmare a înregistrării să intre în Spam.
Pune o întrebare

Newsletter


3.5k intrebari

6.7k raspunsuri

15.3k comentarii

2.5k utilizatori

2 plusuri 0 minusuri
6.2k vizualizari

Am primit următorul e-mail de la Florin:

"Un glont are acceleratie? Un prieten spune ca acel glont primeste un impuls datorita exploziei si porneste cu viteza maxima, dupa care decelereaza. Glontul pleaca din viteza 0? Exista viteza 0? El contrazice spunind ca 0 e ceva nul, deci nu exista. As dori sa stiu cine e nebun eu sau el? Se poate oferi si un exemplu cu un glont de dimensiuni cat de cat reale? Multumesc."

Am pus întrebarea aici, pentru ca de răspunsuri să beneficieze atât Florin, cât şi ceilalţi interesaţi de subiect.

(25 puncte) in categoria Fizica
0 2
Se trage foc cu foc,ori automat?
0 0
De ce ar conta?
0 0
” El contrazice spunind ca 0 e ceva nul, deci nu exista.” Glonț există! Viteză nu există din moment ce glonțul stă, este egală cu zero.

5 Raspunsuri

1 plus 1 minus

Deși sunt ignorant în domeniu, îmi permit să dau un răspuns având următoarea gândire: un cornet care pleacă de țeavă cred că e la fel ca un glonț, nu?

Până nu demult trăgeam și eu cornete cu țeava și pot să vă spun că lovitura durea mai rău dacă se trăgea de la 5-10 m decât dacă se trăgea de la 50-100 cm. Singura explicație pe care o găsesc, având în vedere că masa cornetului se păstra, este că viteza lui creștea pe distanță scurtă, deci avea accelerație.

Junior (994 puncte)
1 plus 1 minus
Desi posibil nu in felul intuit de cel care a pus intrebarea, raspunsul este da, glontul are acceleratie dupa ce parasese teava armei.

 Sub influenta unui impuls (produs vectorial intre masa si viteza) , acesta va avea o viteza NENULA, v0 pe orizontala. Singurele forte care actioneaza asupra acestuia sunt forte conservatie (frecarea cu aerul, neglijabila in cazul de fata si forta de greutate, observabila in cazul unui glont dupa o distanta/durata relativ mare).

 Miscarea se manifesta pe planul X-O-Y.

 Dupa cum stim din mecanica clasica (Legile lui Newton) , acceleratia se manifesta doar in prezenta unei forte, dupa formula Forta (vector) =masa x acceleratie(vector). In acest caz, glontul, aflat in miscare datorita vitezei initiale (datorata la randul ei impulsului primit) este deccelerat dupa cum urmeaza:
 Pe axa OX (orizontala), viteza medie v este egala cu viteza initiala minus acceleratia data de forta de frecare cu aerul * durata : v=v0-a*t. Acceleratia are semnul minus in formula datorita faptului ca forta de frecare se opune miscarii. Daca sensul vectorului viteza ar fi orientat spre dreapta, sensul fortei si asadar al acceleratiei va arata catre stanga.

Pe planul OY (vertical) , viteza initiala este 0. ( in cazul in care s-a tras cu arma paralel cu pamantul; in caz contrar vectorul viteza se descompune pe cele doua axe, avand un v0 cos de alfa si un v0 sin de alfa, alfa fiind unghiul dintre directia vitezei intiale si planul pamantului)

 Folosind legea miscarii stim ca deplasarea, care in aces caz coincide cu inaltimea, este egala cu produsul dintre viteza initiala, in acest caz 0 si durata, minus acceleraia gravitationala (9,8m/s^2) ori durata la patrat supra 2.

 h=-(gt^2)/2.

 Asadar cele doua acceleratii care actioneaza asupra glontului sunt acceleratia fortei de frecare cu aerul si cea gravitationala.
Novice (262 puncte)
7 plusuri 0 minusuri
Vorbim de vitezele și accelerațiile glonțului de-a lungul traiectoriei sale, care începe la detonarea cartușului.

1. Înainte de detonare glonțul stă, deci are viteza zero și accelerație tot zero.

2. După detonarea cartușului, gazele care se produc în momentul exploziei împing glonțul pe țeavă. Glonțul pornește de la viteza 0 și se mișcă accelerat pînă la ieșirea din țeavă. Inițial accelerația e foarte mare, iar pe măsură ce glonțul avansează pe țeavă accelerația scade, dar e tot timpul pozitivă, deci viteza crește. La o mică distanță de la ieșirea din țeavă forța de presiune a gazelor din spate devine egală cu forța de frecare cu aerul, cu direcție opusă. În acel moment viteza e maximă (de ordinul sutelor de metri pe secundă, în general peste viteza sunetului la puști), iar accelerația e zero.

3. În continuare viteza scade încet din cauza frecării cu aerul, deci glonțul e decelerat (accelerație negativă).

Să răspund și la celelalte întrebări. Bineînțeles că glonțul are accelerație. Bineînțeles că există viteza zero; orice corp care stă are viteza zero; de exemplu vitezometrul unei mașini are și reperul zero, iar acul vitezometrului indică zero atunci cînd mașină stă pe loc.
Expert (12.8k puncte)
editat de
0 0
Şi unde ar fi punctul în care forţa de presiune a gazelor e egală cu forţa de frecare a aerului?
La centimetri, metri faţă de capătul ţevii?
1 0
Cînd eram în armată am avut o dată ocazia să trag cu cartușe oarbe, adică fără glonț și numai cu o fracțiune din praful de pușcă. Se întîmpla în așa fel încît eram în pădure și puteam trage liber, fără supravegherea directă a unui ofițer (era o simulare de atac de infanterie, ofițerii se ocupau cu tactica). Atunci am profitat de ocazie și am făcut cîteva experimente (nepericuloase), și anume am tras spre coaja unor copaci tineri, cred că fagi, cu capătul țevii la diferite distanțe de coajă.

Scopul meu era să estimez cam care e forța gazelor care ies de pe țeavă, în funcție de distanță. Am constatat că la vreo 20 cm jetul de gaze nu lasă urme pe coajă. La vreo 10 cm stratul cenușiu al cojii se ia și rămîne stratul verde de dedesubt. La vreo 5 cm se ia și stratul verde și rămîne lemnul alb de dedesubt. Mai aproape lemnul se sparge în fibre.

Revenim la glonț. Cantitatea întreagă de praf de pușcă și faptul că glonțul împiedică ieșirea imediată a gazelor fac ca forța lor să fie mai mare, dar ca ordin de mărime sîntem tot pe-acolo. Asta înseamnă că presiunea gazelor asupra glonțului este încă semnificativă la distanțe de ordinul centimetrilor sau al zecilor de centimetri. Deci punctul cu accelerație zero este undeva cam la o astfel de distanță.

Trebuie precizat totuși că imediat ce fundul glonțului a ieșit de pe țeavă și gazele au găsit cale de scăpare, presiunea lor asupra glonțului scade foarte brusc. În clipa cînd glonțul iese de pe țeavă accelerația lui cade aproape la zero. Ce discutăm noi aici despre punctul în care accelerația este exact zero este o chichiță mai mult teoretică, pentru că față de accelerația glonțului pe țeavă, care este imensă, cea datorată presiunii gazelor după ieșire e un fleac neglijabil. La fel, decelerația cauzată de frecarea cu aerul este foarte mică (forma glonțului e foarte aerodinamică), încît nu se simte la viteză decît după zeci sau sute de metri de zbor.
0 0
Acceleraţia este cea care ne arată efectul forţelor ce se exercită asupra acelui glonţ. Discuţia aici este mai mult despre forţe, acceleraţia fiind un efect al lor.
Înainte de detonare, forţele în direcţia viitoarei deplasări orizontale erau nule, iar când detonarea se produce, forţa imensă produsă de gazele arderii foarte rapide a prafului de puşcă, sunt concentrate spre singura direcţie disponibilă pentru deplasare, spre ieşirea din ţeavă. Glonţul este impins de aceste forţe extrem de puternic, forţele de frecare cu aerul şi cu ghidajele din interiorul ţevii (ghinturi) fiind mult mai mici, iar acceleraţia este pozitivă relativ la direcţia de înaintare a glonţului. La ieşirea din ţeavă se produce un proces de destindere foarte rapida a gazelor, de scădere până la zero a forţelor produse de aceste gaze, dar un proces care necesită un timp, lucru care înseamnă de fapt că glonţul accelerat până la o viteză foarte mare, parcurge o distanţă pe parcursul căreia accelerarea scade până la zero, moment în care forţele de accelerare (a gazelor) şi cele de decelerare (frecarea) sunt egale, dar un moment în care deja glonţul obligatoriu a părăsit ţeava (altfel nu putea scădea suficient presiunea şi forţa de împingere).
Cât e distanţa asta este o chestiune de socoteli complicate rău de tot, dar cert este că ea nu e zero, chiar dacă e relativ mică.
0 plusuri 0 minusuri
Ultima portiune pe care un glont mai accelereazã semnificativ, este cea in care glontul pãrãseste ghinturile tevii. Pe mãsurã ce glontul pãrãseste ghinturile, forta de frecare cu acestea, deloc neglijabilã, scade progresiv pînã la iesirea glontului de pe teavã, în timp ce presiunea gazului din interior scade foarte putin în acest interval de timp, accelerînd glontul.

Pe parcursul traiectoriei, acceleratia creste imediat dupã atingerea punctului de maxim al traiectoriei, dar cu valori total nesemnificative(mai degrabã în sensul scãderii deceleratiei), fatã de celelalte forte ce concurã la deplasarea sa.

Problema unor calcule extrem de precise este lipsitã de aplicatii practice de uz comun, deasemenea extrem de laborioasã pentru asta.

Aceste calcule se fac numai de cãtre proiectantii de arme si munitii pentru optimizarea performantelor armelor de foc, functie de scopul pentru care sunt proiectate.
Novice (142 puncte)
0 0
Cum adică "acceleratia creste imediat dupã atingerea punctului de maxim al traiectoriei"? Punctul de maxim, adică punctul cel mai înalt? Şi dacă da, cum să crească acceleraţia imediat după ce glonţul atinge acest maxim?
0 0
...(mai degrabã în sensul scãderii deceleratiei)...
Era vorba despre acceleratia proiectilului, nu cea gravitationalã
Traiectoria unui glont poate fi asimilatã cu traiectoria unei mingii aruncate în sus, numai cã unghiul la care se face aruncarea, e diferit de un unghi drept fatã de orizontalã. La fel cum mingea aruncatã începe sã accelereze imediat dupã ce atinge punctul maxim al traiectoriei, datoritã fortei gravitationale, asa face si glontul.
Nu trebuie sã vã închipuiti cã glontul are o traiectorie dreaptã pe distanta de la teavã la tintã (ãsta e rolul înãltãtorului si cãtãrii, numite generic mecanism de ochire).
Distanta loviturii directe este altceva, si reprezintã distanta la care traiectoria glontului urmãreste directia axului tevii cu o abatere nesemnificativã (functie de precizia doritã a armei, valoare care este de regulã mai micã decît raza proiectilului).
Nu am loc aici pentru cursuri de balisticã, dar probabil cã se gasesc pe net notiuni generale, plus manuale de fizicã.
Voiam doar sã rãspund cu o explicatie simplã, fãrã a intra în detalii complicate privitoare la subiect.
Multumesc pentru interes
0 0
Alkalin, vorbim de accelerația de-a lungul traiectoriei, nu de accelerația pe direcția verticală. Ce spuneți dumneavoastră e valabil în teorie, dacă se neglijează frecarea cu aerul. Dar viteza foarte mare a glonțului face ca frecarea cu aerul să devină importantă. După ieșirea din țeavă glonțul decelerează continuu.

Culmea, glonțul decelerează indiferent în ce direcție tragi, inclusiv dacă tragi în jos! De ce? Pentru că la viteza obișnuită a glonțului, de circa 800 m/s, frecarea cu aerul este mult mai mare decît greutatea. Glonțul tras în jos decelerează pînă atinge viteza terminală, care pentru un glonț obișnuit (calibru 7,62) este de circa 100 m/s. Abia la viteza asta greutatea și frecarea cu aerul devin egale, deci accelerația devine zero.

Pentru a măsura viteza terminală se pot face (și s-au făcut) experimente în care tragi gloanțe în sus cît mai exact pe verticală, aștepți să cadă și la întoarcere măsori viteza. O altă concluzie a acestor experimente este că un glonț care se întoarce după ce a fost tras în sus nu te mai poate omorî, ci doar răni, pentru că nu mai are destulă energie (are cam 1–2% din energia inițială).
0 0
Nu degeaba am zis "mai degrabã în sensul scãderii deceleratiei", cãci ai dreptate, numai cã la proiectarea armelor de foc se iau în calcul si astfel de forte, ca sã nu mai vorbim de compensarea lor prin forma aerodinamicã a proiectilului, care include (la armele si munitia moderne), iclusiv efectul bang-ului sonic si al curentilor turbionari ce se formeazã în spatele proiectilului pe parcursul traiectoriei.
Oricum, armele si munitia moderne sunt functie de utilizarea lor optimizate cît mai bine. Aici cred cã era vorba doar de faptul cã acceleratia datoratã "g" ar trebui luatã în calcul sau nu. Ea oricum existã si chiar dacã are valori neglijabile d.p.d.v. practic, al utilizatorului, e luatã în calcul de proiectanti.
Cît înseamnã 712 m/s ? Cam 2 Mach. Cam atît are un glont de AKM la iesirea din teavã.
0 0
Nu înțeleg partea „mai degrabã în sensul scãderii deceleratiei”.

Altfel, sigur, accelerația gravitațională e importantă în traiectoria glonțului, pentru că o curbează. Dar discuția nu era despre curbura traiectoriei. La fel, e adevărat că armele și gloanțele se proiectează cu mare grijă, dar nici despre asta nu era vorba.
0 plusuri 0 minusuri
Răspunsul e unul cît se poate de simplu. Glonțul accelerează din momentul aprinderii încărcăturii,  tot timpul cît forța de împingere a glonțului de către gazele de ardere este mai mare decît forța de rezistență a aerului din fața glonțului.
Experimentat (3.2k puncte)
editat de
...