Probabil și întrebarea și răspunsul au fost gîndite avînd în vedere anumite situații particulare, deși ambele au fost formulate ca și cînd ar fi valabile general. Astfel și întrebarea și răspunsul sînt defectuoase din punctul de vedere al comunicării.
Situațiile în care se pune problema toleranței sînt foarte diverse, iar atitudinea potrivită poate să meargă de la toleranță totală la intoleranță totală. Iată cîteva exemple:
- atitudini politice, sociale, filozofice;
- atitudini față de minoritățile etnice, lingvistice, culturale, religioase, sexuale;
- atitudini față de știință, religie, fapte istorice.
A spune că nimic nu trebuie tolerat, fără alte precizări, nu e o invitație la dialog, ci o prostie pur și simplu.
Apoi selecția naturală are limite. Un copil care se naște cu defecte sau un om bolnav ar putea fi omorît de selecția naturală, dar uneori, dacă îl ajutăm să supraviețuiască împotriva cursului naturii, omul acela poate deveni foarte valoros pentru societate. Intoleranța față de cel slab, atitudinea „să moară!”, s-ar dovedi atunci o alegere greșită.