Mici!! Extrem de mici!! dar dupa cum poate vedea toata lumea, diferite de zero! Ba mai mult sansele astea fie ele chiar si atat de mici, sunt valabile pentru noi asa cum sunt valabile si pentru alte entitati despre care sa putem spune ca sunt vii (notiunea de viu trebuie bine definita, nu ca acum). Adica putem noi sa zicem despre ele ca sunt vii, iar ele despre noi ca suntem la fel. Faptul ca nu le-am descoperit nu se poate constitui in dovada nici ca exista, dar nici ca nu exista.
In aceeasi idee a sanselor, daca purecam anumite situatii mai deosebite din universul asta mare, o sa observam ca si pentru acele situatii, sansele ca sa se fi potrivit si evoluat situatia pana la starea curenta, sunt si ele foarte mici. Dupa atat de mult timp, probabilitatile au avut timp sa se manifeste in foarte multe feluri, adica s-au putut realiza o imensa cantitate de combinatii din cele posibile, urmate fiecare in parte de o intreaga arborescenta de combinatii la nivele si scari diferite. Cred ca asta nu intelege nici Iahim si nici altii ca el: 13.7 miliarde de ani este atat de mult incat mintea nu poate sa perceapa acest interval de timp decat la nivalul extrem de abstract al matematicii. Nici un milion de ani nu este prea usor de constientizat, ai nevoie de un serios antrenament, pe care oamenii pregatiti in astronomie sau arheologie il au de exemplu.
As mai aduga ceva: sansele de care vorbim sunt comparabile cu cele ca sa mai existe o alta forma de viata in acest univers. Sansele sunt reale, dar sunt mici de tot. Faptul ca deja asa ceva exista, poate inseamna ca pentru acele forme de viata sansele au fost mai mari de la inceput, dar nu neaparat. Faptul ca nu exista in acest moment, nu inseamna ca nu poate sa apara, doar ca inca nu s-au intrunit suficiente conditii, chiar daca teoretic noi am vedea sanse mai multe.
Probabilitatea in sine este un mecanism de evaluare a producerii unui eveniment ce STIM ca se va produce sau ca se poate produce, doar ca nu stim exact cand si in ce conditii, din cauza limitelor noastre cognitive.