Bine aţi venit pe Scientia QA!
Pentru a putea publica întrebări şi răspunsuri, trebuie să vă înregistraţi.
Atenţie! Este posibil ca e-mailul de confirmare a înregistrării să intre în Spam.
  • Inregistrare
Pune o întrebare

Newsletter


3,396 intrebari

6,605 raspunsuri

15,059 comentarii

2,147 utilizatori

De ce spunem erbivor și erbicid, deși rădăcina lor este substantivul iarbă?

0 plusuri 0 minusuri
99 vizualizari

Cred ca foarte multi nu au habar de faptul ca forma din dictionar e fara i la inceputul celor doua cuvinte. Stiu ca au venit pe filiera franceza, dar, totusi, de ce nu a avut intaietate pronuntia neaosa in fata scrierii franceze?

Scientia.ro: Întrebarea este din arhiva Q&A, secţiunea "Limba romana" (vechiul QA, acum inaccesibil).

a intrebat antic Nov 26, 2017 in categoria Limba Romana

1 Raspuns

0 plusuri 0 minusuri
 
Cel mai bun raspuns

Gîndiți-vă la mecanismul probabil prin care au intrat aceste cuvinte în română. Primii oameni care le-au folosit au fost desigur biologi, respectiv agronomi, deci oameni cu carte. Ei n-au inventat cuvintele, nici nu le-au compus pe model francez (prin calchiere), ci le-au împrumutat ca atare. Nu m-aș mira ca, în primele scrieri în care au apărut, grafia să fi fost cu un h inițial, ca în franceză, și abia apoi să se fi stabilizat la transcrierea fonetică românească a cuvintelor franțuzești. La fel s-a întîmplat cu multe cuvinte împrumutate din franceză: marche-arrière, demoiselle, appétit, entrée, bureau etc., care, în vremea cînd încă mai erau noi, se scriau ca pe franțuzește.


Abia după răspîndirea celor două cuvinte în masa vorbitorilor au apărut variantele cu i inițial, probabil printr-un proces de reconstituire a unei etimologii românești. Dar limba apucase deja să fixeze, prin dicționare și prin lucrările de biologie și agronomie, formele erbivor și erbicid, așa încît formele ierbivor și ierbicid au fost percepute ca neaoșizante, populare, nedemne de o exprimare cultă.


Puteți considera, dacă vreți, că o asemenea atitudine e elitistă sau snoabă și că ar trebui să renunțăm la mofturi. Dar mofturile sînt un factor important și activ în evoluția limbii. Din cauza mofturilor nu prea spunem sit ci site, nu șoricel ci mouse, nu dădacă ci babysitter, ba chiar banalele floricele au devenit mai nou popcorn. Și în ultimă instanță nu poate judeca nimeni dacă asta e bine sau rău. Este așa cum este. Și româna actuală e plină de mofturi față de româna de acum 200 de ani, care la rîndul ei era plină de mofturi față de româna dinaintea ei, și tot așa.


Limba n-o fac lingviștii, prin dicționare și gramatici, așa cum cred mulți, deci dacă vă gîndiți la lingviști cînd vorbiți de întîietate greșiți. Limba o fac în continuare vorbitorii, la fel ca întotdeauna. În cazul de față o fac vorbitorii care vorbesc și scriu despre erbivore și erbicide. Lingviștii constată uzul și, cu rare intervenții (de obicei selecții, dacă au de unde), consemnează acel uz în dicționare și alte lucrări.

Scientia.ro: Răspunsul este din arhiva Q&A, secţiunea "Limba romana" (vechiul QA, acum inaccesibil).

a raspuns AdiJapan Nov 26, 2017
selectat de Scientia Ro Nov 26, 2017

...