Pentru a vă înregistra, vă rugăm să trimiteți un email către administratorul site-ului.
Pune o întrebare

3.6k intrebari

6.8k raspunsuri

15.5k comentarii

2.5k utilizatori

2 plusuri 0 minusuri
1.0k vizualizari
Noi românii sîntem obișnuiți cu ideea că dacă un elev nu atinge un nivel minim de rezultate școlare atunci rămîne repetent. Prin asta elevul ajunge într-o clasă cu o medie de vîrstă mai mică decît a lui și învață din nou aceleași materii, în speranța că de data asta le va învăța mai bine. Procedeul acesta a devenit deja o tradiție și ni se pare că așa trebuie făcut.

Dar știați că există în lume o mulțime de țări deștepte – de exemplu Danemarca, Suedia, Norvegia, Japonia, Coreea – unde repetenția nu se practică deloc? În aceste țări se consideră că e mai benefic pentru elevul slab să-și păstreze colegii decît să repete clasa. Există desigur și țări care practică repetenția, de exemplu Statele Unite, Franța, Germania etc. Apoi mai există și țări ca Noua Zeelandă sau Regatul Unit, unde elevii de aceeași vîrstă sînt împărțiți în grupe în funcție de capacitatea de învățare și deci în loc de a rămîne repetenți elevii slabi sînt trecuți la grupele potrivite pentru nivelul lor.

Oare cine are mai multă dreptate? Care să fie soluția optimă? Ce s-ar potrivi cel mai bine în România?
Expert (12.9k puncte) in categoria Stiati ca?-Diverse

2 Raspunsuri

0 plusuri 0 minusuri
Repetentia este utila pentru elevii recuperabili. Pentru ceilalti invatamantul ar trebui sa fie diferentiat. In Romania nu se portiveste nimic. Elevi incapabili sa invete sa scrie sunt inscrisi cu forta in clase cu elevi supradotati, toti sunt tratati la fel si promovati cu forta.
Junior (817 puncte)
1 plus 0 minusuri
Aici e un aspect psihologic.Trebuie determinate cauzele si ele pot fi multiple.

Poate sa fie un elev bolnav si atunci e evident ca boala e un handicap in dezvoltarea lui.Atunci trebuie tratat ca atare ,precum un pacient si ar fi indicat sa fie in scolile speciale pentru aceste cazuri.

O alta cauza este familia.Elevi fiind minori e foarte important si ce se intampla acasa la ei,dezinteresul parintilor duce la dezinteresul copiilor.Asta e in principal cauza abandonului scolar .In aceste cazuri ar trebui scoli pentru parinti ,dar .....cam greu .

Trauma e o alta cauza ,un copil care de exemplu pierde ceva foarte important risca sa fie afectat emotional foarte puternic.Aici e nevoie de psihologi lucru cam inexistent in societatea romaneasca.

Deci sa zicem astea ar fi cauze care tin de individ.Dar exista si cauze care tin de profesori.

Solutii:-pregatirea profesorilor pe aspecte psihologice si evaluarea lor in pedagogie trebuie sa fie o treaba foarte serioasa.

-discutiile cu parintii nu sunt suficiente ,un mediu legal in care problemele sociale sa fie controlate si evident sa fie reparate  ar imbunatati acest aspect.

-daca au existat multe absente din cauze medicale,repetarea anului e o solutie optima

-metodolgii de discutie pe nivel slab si pe nivel ridicat.Daca clasa e slaba atunci e mai bine sa se evalueze clasa fata de acest reper si sa nu se modifce acest reper pentru ca exista 5 elevi buni in aceea clasa.Dar asta e exact ideea daca ai elevi slabi si putini nu trebuie ignorati ,sau invers.

-Elevi trebuie sa se ajute intre ei.Asta e un aspect care nu este sustinut in invatamantul nostru.
Experimentat (2.3k puncte)
...