Punctul 1 l-a lămurit AdiJapan.
2. Fac următoarele notații:
a. Primul pasager este Pasagerul Indisciplinat, notat PI.
b. Pasagerul Deranjat este orice pasager care își găsește scaunul ocupat, notat PD.
c. Ultimul Pasager îl notăm cu UP.
d. Scaunul Pasagerului Indisciplinat, adică scaunul pe care ar fi trebuit să stea primul pasager dacă se așeza la locul corect, notat SPI.
e. Scaunul Ultimului Pasager îl notăm SUP.
Scaunele care contează sunt SPI și SUP.
Primul PD care intră în avion are șanse egale să ocupe SPI sau SUP. Dacă el e pasagerul K, aceste șanse sunt P(K)=1/(50-(K-1)).
În situația în care ocupă SPI el face de fapt schimb de locuri cu PI și din acest moment perturbarea produsă inițial de acesta nu va mai avea efect pentru pasagerii care urmează, inclusiv UP, care vor putea să stea pe locurile lor.
În situația echiprobabilă în care PD s-ar așeza pe SUP, atunci probabilitatea ca UP să stea pe scaunul alocat devine nulă.
În cazul în care s-ar așeza pe oricare din celelalte scaune libere el ar ocupa locul altui pasager și ar determina apariția unui alt Pasager Deranjat, PD2.
PD2 ar fi într-o situație similară și se va raporta în mod identic la SUP, SPI și celelalte scaune libere.
Șansa lui UP să ajungă pe scaunul lui depinde iarăși de decizia lui PD2 de a ocupa SPI sau SUP (alegerea intermediară nu contează, ea nu produce decăt o amânare a deznodământului, prin apariția unui PD3).
Dar a spune că șansa lui UP de a sta pe locul lui depinde de alegerea lui PDi între două evenimente echiprobabile este logic echivalent cu a spune că probabilitatea ca UP să ocupe SUP este 1/2.
Rezultat: P=1/2
Observăm că numărul pasagerilor, 50 în acest caz, nu a contribuit la determinarea rezultatului. De fapt el e același pentru orice număr de pasageri, minim 2 în cazul în care PI greșește neintenționat și minim 3 în cazul în care PI greșește intenționat.