Bine aţi venit pe Scientia QA!
Pentru a putea publica întrebări şi răspunsuri, trebuie să vă înregistraţi.
Atenţie! Este posibil ca e-mailul de confirmare a înregistrării să intre în Spam.
  • Inregistrare
Pune o întrebare

Newsletter


3.5k intrebari

6.7k raspunsuri

15.2k comentarii

2.2k utilizatori

0 plusuri 0 minusuri
849 vizualizari
Încadrându-mă în rândul oamenilor care vor să înveţe limba română cât mai corect, aş dori să ştiu când se foloseşte expresia "ca şi". Pe lângă acest lucru, ce rost au exprimările : "Despre ce vorbim?", "Ştii", "Înţelegi", "Una peste alta", "În altă ordine de idei" repetate iar şi iar?
a intrebat Experimentat (4.7k puncte) in categoria Limba Romana
editat de

1 Raspuns

4 plusuri 0 minusuri
 
Cel mai bun raspuns

În limba îngrijită există mai multe utilizări „legitime” ale lui ca și:

- „(la fel) ca”: Nelu merge la aceeași școală ca și mine.
- „aproape”: Ceasul era ca și stricat.
- în construcții fixe: ca și cum, ca și cînd
- cuvinte independente: pentru ca și noi să aflăm etc.

În schimb e criticată și considerată o greșeală în limba literară înlocuirea lui ca „în calitate de” cu ca și: Ca și avocat ar trebui să știe mai bine legile. La origine înlocuirea aceasta s-a făcut pentru a evita cacofoniile --- o obsesie a românilor, pe care vorbitorii altor limbi n-o au ---, de exemplu în loc de ca coleg unii spuneau ca și coleg, dar acum unii îl adaugă pe și indiferent dacă mai e vreo cacofonie de evitat: ca și ministru etc. Prin secolul 19 lumea încă mai spunea ca cum, ca cînd, dar între timp anticacofoniștii au cîștigat și în prezent nu mai spunem decît ca și cum, ca și cînd.

Vedeți aici două articole pe tema asta:

- „Cacofonicul ca și, de George Pruteanu
- „Obsesiile cacofoniei”, de Rodica Zafiu

Exprimările celelalte au toate rost, adică contribuie cu ceva la comunicare, transmit informații sau ajută la buna transmitere a informațiilor. Dar unii vorbitori abuzează de ele și le folosesc doar ca umplutură, cuvinte pe care le spui cînd nu știi ce vrei să spui. Atunci evident nu mai au rost, ci sînt simple ticuri verbale.
 

a raspuns Expert (12.7k puncte)
selectat de
0 0
Ca primitoare mulţumită de răspuns este corect? Care este diferenţa dintre gramatica normativă şi cea descriptivă?
0 0
Corect.

Gramatica descriptivă descrie și analizează limba așa cum e. Gramatica normativă cuprinde judecăți de valoare asupra limbii și ne spune cum trebuie și cum nu trebuie să vorbim. Prima e o disciplină științifică, a doua nu. Interesant totuși e că majoritatea românilor au impresia că lingvistica se reduce la gramatica normativă, cînd de fapt gramatica normativă e doar o activitate marginală a lingviștilor, tot așa cum, de exemplu, standardizările zootehnice sînt o activitate marginală a zoologilor.
0 0
Puteţi să-mi daţi un exemplu, pentru că aşa învăţ cel mai repede şi bine?
0 0

Gramatica descriptivă și în general lingvistica (și mai în general toate științele) funcționează prin constatarea faptelor existente, analizarea lor, organizarea lor și încercarea de a le explica. De exemplu, constatăm că unii vorbitori spun voiam, alții vream și alții vroiam. Punem aceste fapte în tabloul mare al conjugării verbelor românești, vedem că primele două variante se potrivesc în tablou (sînt regulate), iar ultima o explicăm ca pe un hibrid al celorlalte două, apărut probabil pentru a evita niște ambiguități de care suferă ele.

Pe de altă parte gramatica normativă, numită și prescriptivă, --- un fel de activitate polițienească sau juridică a unora care s-au gîndit că limba are nevoie de o asemenea activitate --- stabilește că dacă vrei să vorbești „corect” (altă obsesie a românilor, asta cu vorbitul musai corect) atunci trebuie neapărat să eviți varianta hibridă vroiam, că altfel se cheamă că ești om incult, neșcolit și în general nu tocmai inteligent. Așadar gramatica normativă face judecăți de valoare --- așa e bine, așa nu e bine --- și stabilește reguli care li se impun vorbitorilor.

Altfel spus, gramatica descriptivă descoperă regularități deja existente în manifestarea reală a limbii, iar cea normativă încearcă să construiască o limbă ideală prin aplicarea forțată a unor reguli artificiale.

Uite o prezentare TED pe tema raportului dintre descriptivism și prescriptivism în lingvistică: „The joy of lexicography”, de Erin McKean.

0 0

Pentru cei care reţin mai greu, răspunsurile dumneavoastră trebuie listate şi purtate în buzunar ca şi cărticica lui Mao. Remarcabilă prezentarea doamnei, deşi puţin cam lungă şi avînd o tentă de show. Pentru că am remarcat că sunteţi adeptul "democraţiei lingvistice"  vă invit să urmăriţi  http://www.tvrplus.ro/emisiune-academicienii-5662  Mulţumesc.

...