Bine aţi venit pe Scientia QA!
Pentru a putea publica întrebări şi răspunsuri, trebuie să vă înregistraţi.
Atenţie! Este posibil ca e-mailul de confirmare a înregistrării să intre în Spam.
  • Inregistrare
Pune o întrebare

Newsletter


3.4k intrebari

6.7k raspunsuri

15.1k comentarii

2.2k utilizatori

5 plusuri 0 minusuri
1.8k vizualizari

Am găsit următorul paragraf, care exprimă opinia lui Einstein privitor la religie, în cartea asta:

"You can call me an agnostic, but I do not share the crusading spirit of the professional atheist whose fervor is mostly due to a painful act of liberations form the fetters of religious indoctrination received in youth". "The cosmic religious feeling is the strongest and noblest motive of scientifc research".

Deci? Ce credeţi? În ce fel trebuie interpretat termenul de agnostic?

a intrebat Senior (11.7k puncte) in categoria Cultura Generala

5 Raspunsuri

3 plusuri 0 minusuri

Într-un mod simplist, cam aşa: dacă credinciosul spune "cred", iar ateul zice "nu cred", agnosticul spune "nu ştiu". Deci primii 2 sunt "fraţi" credincioşi (unul în sens pozitiv: "crede că există ceva"; altul în sens negativ: "crede că nu crede că există ceva"), în timp ce cel din urmă e cumva în afara problemei.

a raspuns Junior (672 puncte)
3 plusuri 1 minus

AGNOSTICÍSM s. n. (Fil.) Punct de vedere potrivit căruia gândirea umană este incapabilă să ofere suficiente argumente raționale pentru a justifica existența sau neexistența lui Dumnezeu. Sursa: DEX '09 (2009)

 

În principiu  asta spune dicţionarul, iar Livius a dat un răspuns aproximativ corect, dar mie mi se pare totuşi simplist, pentru că problema credinţei şi necredinţei nu e tratabilă doar cu alb sau negru. Responsabilitatea argumentării şi dovedirii unei afirmaţii cade în seama celui care face afirmaţia, iar în cazul religiei, este deci a celui care crede în zei. Cum poţi dovedi contrariul unei afirmaţii X (nu neapărat legat de religie, oricare ar fi ea), dacă conţinutul ei este complet lipsit de logică? De cele mai multe ori nu ai cum, tocmai pentru că este absurdă. În schimb poţi să ai o poziţie de genul "nu am suficiente argumente să cred afirmaţia X", iar asta este poziţia agnosticului, e o poziţie mai diplomatică, mai tolerantă în faţa unei persoane mai puţin capabilă să accepte argumentaţii care îi depăşesc intelectul. Dar în altă ordine de idei, agnosticul spune mai degrabă "nu cred", ezitarea venind tocmai din cuza faptului că are dubii serioase în ceea ce priveşte afirmaţia X.

Nu contează ce anume crezi, în schimb contează esenţial cum ai ajuns la acea convingere.

a raspuns Experimentat (3.1k puncte)
editat de
1 0

Nu ştiu dacă era nevoie de dicţionar, fiindcă asta poate verifica oricine, oricând. Dar, dacă tot l-ai pomenit, se vădeşte şi de aici că un agnostic chiar nu ştie nimic despre problema existenţei sau neexistenţei divine. 

Deci, nu e nimic diplomatic în "ignoranţa" agnosticului. El nu ascunde vreun resentiment, ci, pur şi simplu, nu poate spune nimic care să fie valabil despre transcendenţă.

1 0
Am pornit de la acea definitie din DEX, pentru ca exista mai multe si mi s-a parut cea mai apropiata.

Nimeni nu poate spune nimic de fapt despre trancendenta, pentru ca aceasta este o ipoteza fara nici cea mai mica dovada, nici directa nici indirecta nici de alt fel. E un rationament pornit de la ipoteze religioase, adica de la alt set de afirmatii fara dovezi de nici un fel. Daca se gasesc destui totusi sa vorbeasca de trancendenta aia, e tocmai pentru ca au impresia ca este suficient sa afirmi, sa nu dovedesti nimic, iar apoi sa extinzi o intreaga filozofie bazata pe acele afirmatii initiale, sa ajungi la concepte intortocheate si interpretabile de la individ la individ (da, de trancendenta vorbesc), sa emiti mii si mii de caragioslacuri care mai de care mai colorate.

Inca o chestie, dictionarul nu e batut in cuie, este doar un punct de pornire, cuvintele nereusind mereu sa explice usor ce si-au propus, DAR e un inceput de baza, ar trebui sa ne raportam cam tot timpul la el.
4 plusuri 1 minus

Salut si La Multi Ani !

 

Da, convingerile religioase ale lui Einstein reprezinta o problema dezbatuta - dar deja clarificata astazi.

In mod limpede, Einstein respingea toate credintele religioase - desi in public evita sa socheze audienta, este de inteles - si astazi e cam la fel (voua, ca atei, va este usor sa le "sabotati" credintele cunoscutilor ?). Deci, stimabililor care sunteti credinciosi, un lucru este cert - genialul Einstein nu credea o iota din textele religioase, nici macar in Dumnezeul iudaic ! Pe drept cuvant, poate fi numit "agnostic", cu mentiunea ca exista mai multe feluri de agnostici :

 

- agnosticii ateisti  - care nu pot afirma ca nu exista niciun dumnezeu dar nici nu recunosc vreunul;
- agnosticii teisti - care nu pot demonstra existenta unui dumnezeu dar totusi cred in existenta unuia;
- ignosticii - care insista pe ideea ca cercetarea existentei unui dumnezeu este absurda, pentru ca el are fi oricum dincolo de experienta umana.
Nota, nu incurcati borcanele: presupusul (dumne)zeu agnostic NU ESTE CEL BIBLIC !
 
Einstein, nascut intr-o familie de evrei germani, nu putea accepta ideea unui Univers haotic si nedeterminist (vezi si pozitia gresita in problema incertitudinii cuantice !) si asistand la spectacolul Universal - din care intelegea ca intelegem prea putin, personifica Natura ca minunat principiu organizator. Deci "zeul" lui (impersonal si indiferent) era insusi Natura, cea care a setat minutios toate variabilele arhitecturii Universului. Si atentie, am pus "zeu" in ghilimele pentru ca Einstein nu era un agnostic clasic - nu credea intr-o zeitate in sens propriu, ci doar intr-un maret principiu organizator in fata caruia trebuie sa te inclini in muta admiratie.

 

Utilizat ca stindard ateist (argument pro-ateist prin negarea religiei curente), Einstein a reactionat, neplacut impresionat de avantul demolator al "ateistilor profesionisti". Si cred ca a reactionat nu atat pentru ca se opunea ideilor ateiste, ci pentru ca bunul lui simt se temea de busculada valorilor sociale abia refacute dupa un sangeros razboi, mai ales ca marele inamic ridicat la orizont (USSR) era oficial ateist si fusese deja identificat de propaganda ca "marele Satan", gata sa foloseasca fara scrupule religioase puterea atomului incarcata in rachetele nucleare.

 

PS: Poate nu toti cititorii Scientia cunosc celebra scrisoare a lui Einstein scrisa pe post de mini-recenzie la cartea pe care o primise de la filozoful (mistic) Erik Gutkind. Este foarte relevanta din cel putin 3 motive:

 

- este o corespondenta privata, deci sincera, fara presiunea opiniei publice;

- este scrisa in anii maturitatii depline ;

- raspunde dilemei privind credinta lui Einstein, fiind provocat sa raspunda exact la subiect.

 

Scrisoarea este o mostra de ratiune si bun-simt umanist - mie unul imi amplifica admiratia pentru marele fizician !

 

Link cu mai putine comentarii colaterale:

http://www.avocatnet.ro/content/articles/id_34818/Ce-mai-citim-Scrisoarea-despre-Dumnezeu-a-lui-Albert-Einstein.html#axzz2oaCwuWTI

a raspuns Senior (8.7k puncte)
editat de
0 1

Oare de ce simţiţi nevoia să scrieţi lung şi nebulos. (retoric)

Degeaba vă chinuiţi să-l trageţi pe Einstein fie într-un fel de credinţă (panteism, tomism, aristotelism etc.), fie într-un fel de ateism, când de fapt el nu este nimic din toate astea. Agnosticului îi place să se situeze dincolo de perechea credinţă-necredinţă. Nu încecaţi să-l încadraţi procustian în sfera niciunora, pentru că nu se pretează jocului judecăţilor de valoare.

1 0
Lung, nebulos, dar mai clar si mai frumos...
1 plus 1 minus
Cînd nu știi ceva, crezi!  Datu cu părerea despre o chestiune pe care nu o cunoști = credință.   Trebuie apelat la doi termeni definitorii care se exclud unul pe altul: credință și certitudine. Adică: ori crezi, ori ești sigur.
a raspuns Experimentat (3.2k puncte)
0 0
Există şi a treia: opinia; care nu este nici certitudine nici credinţă.
2 0
Nu-i chiar asa, Nelu. Datul cu parerea nu inseamna Credinta ci necunoasterea in suficienta masura a unor fapte, teorii, etc. Aici se discut despre Credinta - aia in dumnezeu, zeus, quetzalcoatl, odin - nu despre ''cred ca bate Steaua sau cred ca maine va ninge''. Nu sunt sigur de nimic, totusi nu Cred...cred ca nu se exclud una pe cealalta. Truth, bravo pentru expunere, un vot pozitiv de la mine.
0 1
Opinia e o părere! Cînd nu ești sigur: ți se pare și zici că ai o părere, opinie.
1 plus 1 minus
Poi daca stau bine si ma gandesc Einstein a mai spus '' Only two things are infinite , the universe and human stupidity and I'm not sure about the former ''  de unde deduc impreuna cu citatul tau, ca Einstein are un fel de ambiguitate constienta in ceea ce priveste sistematica referitoare la existenta si la nonexistenta , o ambiguitate in a respecta triada lui Hegel , o ambiguitate pe care nu se fereste sa o expuna ,  de aceea am spus 'ambiguitate constienta ' , el era constient de limita gandirii , asa cum ar trebuii unii sa faca , fara sa vina cu teorii fictionale despre termenii ''nimic'' si ''infinit'' PNTRU CA  mintea noastra este in asa fel in cat sa creeze/ sa gandasca  , nu  poti gandi,/creea "nimicul" de unde rezulta ca nu poti imagina / creea nici "totul" . Nu suntem capabili de a da explicatie acestor ambiguitati , ci doar sa presupunem.  La fel se poate explica si agnosticismul lui Einstein  .
a raspuns Novice (143 puncte)
editat de
1 0
Din 10 citate atribuite lui Einstein pe internet, 9 de fapt nu-i aparțin.

Din 2 răspunsuri date pe Scientia, 1 de fapt nu răspunde la întrebare.

(Numerele sînt aproximative.)

...